Linkuri accesibilitate

Iohannis reales, la război cu Arkan și un prânz cu dușmanul lui Putin. Revista presei europene


Nunta lui Željko Ražnatović, criminalul de război sârb mai cunoscut drept «Arkan» (Желько Ражнатович, "Аркан"), cu cântăreța Ceca, în februarie 1995.
Nunta lui Željko Ražnatović, criminalul de război sârb mai cunoscut drept «Arkan» (Желько Ражнатович, "Аркан"), cu cântăreța Ceca, în februarie 1995.

În ajunul alegerilor, în numărul său de weekend, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) publicase deja un mare articol despre România: Vești bune din Europa de Est.

După un tablou cenușiu și descurajant al „erei Dragnea”, România, scrie FAZ, arată în sfârșit că nu este un caz fără speranță (ein hoffnungsloser Fall). Rămâne însă mult de făcut pentru a repara statul distrus de baronii lui Dragnea. FAZ își informează cititorii că, printre alte particularități, România mai are și cea mai mare diaspora din Europa: 3,5 milioane de persoane în alte țări UE. Fiecare al cincilea alegător trăiește în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie și are o altă relație cu democrația decât cei de acasă, a scris FAZ, prevăzând parcă importanța votului diasporei.

Victoria lui Iohannis, confirmată ieri seară prea târziu pentru a mai apărea azi în edițiile pe hârtie ale ziarelor, e anunțată de mai toată presa pe site-urile internet, însă mai mult ca o confirmare a ceea ce fusese anticipat: "Centristul Klaus Iohannis masiv reales", scrie la Londra The Guardian, și "Iohannis rămâne preşedinte", cum constată la München Süddeutsche Zeitung.

Le Monde plasează victoria lui Iohannis la prezidențiale în contextul mai larg, amintind că PSD-ul rămâne majoritar în parlament și că alegerile legislative sunt prevăzute abia la sfârșitul anului viitor, 2020.

Fumuri de weekend

Candidații pro-democrație au câștigat de asemenea în alegerile locale din Hong Kong, care s-au transformat într-un referendum de protest.

În rest, weekendul a fost mai degrabă dedicat subiectelor culturale și anecdotic economice, departe de euforia din România, sau despre un alt soi de euforie, precum articolul acesta din Financial Times (FT) despre cum depozitele magazinelor din Canada gem de la canabisul strâns, aproape 400 de tone nevândute, pentru că s-a produs prea mult, iar în momentul legalizării consumul a fost supra-evaluat.

Presa germană este preocupată de lupta pentru putere în jurul succesiunii Angelei Merkel. Același FAZ are astfel ca principal titlu al numărului de weekend, în prima pagină, o analiză a felului în care șefa partidului creștin democrat CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer (AKK) a închis gura criticilor din partid amenințând că demisionează. Ea trebuie s-o înlocuiască pe Angela Merkel în fruntea țării în 2021, dar foarte mulți din partid se îndoiesc că ea ar avea calitățile necesare, iar poziția îi este contestată de un candidat situat mult mai la dreapta și care vociferează mai tare decât ea, Friedrich Merz.

În Belgia vecină, cotidianul flamand De Standaard, ziar conservator, aparținând aceleiași tendințe politice ca și germanul CDU, scrie că aplauzele pentru Annegret K.K., la congresul partidului din Leipzig, au durat nu mai puțin de șapte minute, după bluful ei cu demisia.

Presa flamandă se mai ocupă și de verdictul anunțat de justiția din Olanda, care a decis, cum scrie De Standaard, că guvernul olandez nu are nici o obligație să aducă înapoi în țară femeile și copiii jihadiștilor din Siria. Verdictul a venit ca răspuns la o acțiune colectivă în justiție introdusă de 23 de femei din Olanda care sunt prizoniere, împreună cu cei 36 de copii ai lor, într-un lagăr din Siria.

Cotidianul financiar flamand De Tijd pomenește și cazul a două văduve belgiene de luptători ai Statului Islamic, Tatiana Wielandt și Bouchra Abouallai, care au fost arestate vineri în Turcia împreună cu cei 6 copii ai lor, după ce reușiseră scape dintr-un lagăr ținut de kurzii din Siria.

Lunch with the FT: Aleksei Navalnîi

Financial Times, cotidianul din City, la Londra, are în foarte bogatul său număr de weekend un interviu cu principalul opozant din Rusia, dușmanul lui Putin Alexei Navalny (Aleksei Navalnîi). Interviul ocupă întreaga pagină a acelei rubrici minunate, inventate de Financial Times și atât de mult în ton cu stilul ziarului: Lunch with the FT.

Principiul e simplu: ziaristul de la Financial Times se deplasează în orașul intervievatului (care poate fi orice celebritate a zilei, de la un om politic indonezian până la un actor de la Hollywood) și îl/o invită la masă. Discuția e redată ca o mini-nuvelă, în loc de fotografie avem o caricatură a intervievatului, iar în mijlocul rubricii apare meniul detaliat, tot ce s-a consumat, cu prețul și suma finală, prânzul fiind plătit, desigur, de FT.

Intervievatul e încurajat să comande absolut orice dorește, acesta fiind un exercițiu psihologic. Unii aleg feluri modeste, sau, dimpotrivă, profită pentru a-și comanda direct homar și șampanie etc. Interviul cu Laura Codruta Kövesi, în București, în luna mai, a fost de pildă foarte ciudat, întrucât, pentru prima oară în istoria rubricii Lunch with the FT nu a fost publicat numele restaurantului (vezi meniul complet de atunci al lui Kövesi în josul ecranului, aici, la sfârșitul acestei rubrici). Ah, iar ea nu a băut alcool.

Cu Kövesi, în mai, FT a notat un prânz pentru trei persoane, total (cu TVA) - 271 lei (49 lire sterline). Aici, în interviul ultimului număr, prânzul cu Navalnîi la Moscova a fost (pentru două persoane): 1750 ruble (21 lire sterline) și iarăși, spre dezamăgirea fidelilor rubricii, nu s-a consumat alcool. Au mâncat chinezește într-un mall și au băut ceai de măceșe, poftim!

Interviul este interesant nu atât prin ceea ce am putea afla în plus despre Putin sau Rusia (nimic), cât despre Navalnîi: că, după perioada sa la ofilitul partid liberal Iabloko, el a fost un ultranaționalist rus, publicând chiar pe net un clip rasist în care el, Navalnîi, vorbea urât despre caucazieni, pe care-i numea „gândaci”, și se prefăcea că împușcă ceceni. Motiv pentru care a și fost dat afară din Iabloko.

Interviul e presărat cu mat, cu vorbe din violentul argou al rusei moderne penetrate de vocabularului Gulagului.

La război cu Arkan

În afară de un ciudat interviu multiplicat în presa francofonă belgiană al scriitorului american James Ellroy (despre care spun mai multe aici, în alt text), cu o treaptă mai sus pe scara halucinării mediatice găsim în numărul de weekend al săptămânalului belgian flamand De Standaard un interviu cu fata belgiană a răposatului criminal de război sârb Željko Ražnatović, mai cunoscut sub porecla Arkan. Interviul, Ik ben de dochter van Arkan (Eu sunt fiica lui Arkan) sună ca un scenariu de Hollywood: fata, astăzi o cvadragenară, l-a cunoscut pe Arkan abia când avea 15 ani, la sfârșitul războaielor din fosta Iugoslavie, când el a căutat-o în Belgia. Urmează, în destăinuirile făcute ziarului, o întreagă incursiune în universul mafiilor sârbe din Belgrad ale anilor 1990, deceniul în care Arkan și Tigrii săi au răvășit Bosnia și domneau în Serbia, unde Arkan a și candidat în alegerile prezidențiale împotriva lui Miloșevici.

Arkan o avusese pe această fată cu o asistentă socială belgiană, pe când era în închisoare în Belgia pentru jafuri și atac de bănci, prin 1980.

Arkan a sfârșit asasinat în barul unui hotel de lux din Belgrad. Mitraliat: a primit 38 de gloanțe în trup, precizează fata lui, Sofie van Pottelsberghe, care oferă ziarului și o neprețuită colecție de fotografii din intimitatea lui Arkan.

"Lunch with Laura Codruța Kövesi”

Spuneam mai sus că Financial Times Weekend publica pe 18 mai 2019, la minunata rubrică (o pagină întreagă, incluzând descrierea meniului și prețul detaliat) "Lunch with the FT”, un interviu în București, la masă cu Laura Codruța Kövesi.

Pentru prima dată în istoria rubricii, numele restaurantului a fost ținut secret. Ideea rubricii, am spus, e că invitatul alege restaurantul, iar ziarul plătește tot și publică interviul, cu meniul într-o casetă, sub caricatura intervievatului. Codruța Kövesi a insistat pe lângă FT să nu se publice numele restaurantului, ca ea să nu fie acuzată în România că ar promova interese comerciale.

Iată meniul de atunci, pentru cei trei (Kövesi, jurnalistul FT și un prieten al acestuia pentru eventual ajutor cu traducerea):

Ciorbă cartofi - 13 lei

Ciorbă de pui - 16 lei

Salată de vinete

Spaghetti cu legume - 32 lei

Ceafă de porc - 52 lei

Șnițel de pui - 32 lei

piure - 8 lei

cartofi prăjiți - 8 lei

Pahar de vin Cepari alb sec - 25 lei

Apă minerală Bucovina x 2 - 22 lei

Apă plată Bucovina - 11 lei

Espresso x 4 - 44 lei

Espresso decafeinat - 11 lei

Țuică de prună x 1 - oferită

Total (cu TVA) - 271 lei (49 lire sterline)
———————————————————


Kövesi n-a băut alcool... Ah, iar interviul era ok.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG