Linkuri accesibilitate

Iohannis sau ce vrea România: și puterea SUA și flexibilitatea Germaniei față de Rusia?


Desenul zilei, Dan Perjovschi, Marea Neagră

Ca de obicei, președintele nu a făcut nicio referire la Rusia, deși la Conferința pentru Securitate de la Munchen lumea bună a vorbit doar despre acest mare triunghi: Rusia-China-Statele Unite

România nu știe unde să se așeze în noua confruntare geostrategică. Președintele Klaus Iohannis, invitat să vorbească la Conferința pentru Securitate de la Munchen, ca șef al țării care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, a sugerat că la Marea Neagră lucrurile se degradează rapid: „apar din ce în ce mai des provocări la adresa mediului de securitate, după cum am văzut recent” și „e nevoie de o prezență NATO mai accentuată”. Totul e „în continuă schimbare” la periferia continentului, a constatat Iohannis, care încearcă să se mențină la mijloc și să nu încline balanța între Europa și Statele Unite, desi breșa se adâncește, iar Washington-ul încearcă să atragă de partea sa Noua Europă, adică statele din fostul lagăr socialist. Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, care a făcut săptpmâna trecută un turneu în Europa Centrală, a lăsat să se înțețeagă că Statele Unite sunt gata să treacă în plan secund deraierile democratice ale Ungariei sau Poloniei, spre exemplu, și să pună pe primul loc chestiunile de securitate. China și Rusia este binomul periculos despre care a vorbit secretarul de stat american.

Klaus Iohannis nu s-a delimitat niciodată de Parteneriatul Strategic cu SUA, dar în același timp, prin natura relațiilor personale pe care le are, este un filoeruopean. În discursul pe care l-a ținut la cea mai importantă întrunire anuală pe teme de securitate, președintele român a spus că nu e bună „competiția transatlantică”, că e nevoie de „consens ” și de evitarea dublării UE și NATO. Fără să tranșeze lucrurile, Iohannis a definit, de fapt, ceea ce ar putea fi o criză serioasă a lumii occidentale.

La Conferința pentru Securitate de la Munchen, unde au participat 35 de șefi de stat, 80 de miniștri de externe și circa 600 de experți în politica de securitate, sala centrală a fost ridicată în picioare de discursul liber al cancelarei Angela Merkel. „Dacă în timpul Războiului Rece am importat cantităţi mari de petrol din Rusia, nu ştiu de ce ar trebui să fie mai rău acum”, a declarant șefa guvernului german, adăugând că „Rusia rămâne un partener”. Istoria relațiilor ruso-germane e complicată și marcată de diferite tipuri de „parteneriate” în ultimii 500 de ani, cel mai nefast e cunoscut sub denumirea de Pactul Ribbentrop-Molotov, un pact de neagresiune între Stalin și Hitler.

Angela Merkel înțelege că schimbările care au loc în ecuația securității internaționale ar trebui să țină Rusia în interiorul sistemului, așa cum arată el în acest moment, guvernat de reguli la care Rusia este parte. Cel mai mare coșmar ar fi o alianță a Chinei cu Rusia, spunea cu mai mulți ani în urmă, cunoscutul strateg și consilier al mai multor președinți americani, Zbigniew Brzezinski. Plonjând în realpolitik, Merkel întreabă deopotrivă Europa și SUA: „Vrem să facem Rusia dependentă doar de China?”, lămurind imediat că din punct de vedere geostrategic „Europa nu poate avea un interes în ruperea relaţiilor cu Rusia”.

Merkel a explicat și afacerea cunoscută sub numele de North Stream2, dintre Germania și Rusia, prin care Berlinul plănuiește să aducă gaz rusesc traversând în lung Marea Baltică și ocolind în același timp Ucraina, căreia îi prinde bine exclusivitatea conductelor cu energie rusească. “O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportată via Ucraina sau via Marea Baltică”, a declarat în același spirit de realpolitik, șefa cabinetului german, lăsând în urmă Crimeea, anexată în 2014 de Federația Rusă, și Conflictul din estul Ucrainei, întreținut de Moscova și care transformă Ucraina într-un stat neeligibil pentru aderarea la NATO sau UE.

Acestei tentative de îmbrățișare a ursului rusesc i-a răspuns prompt şi vicepreşedintele american, Mike Pence:”Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est”. Oficialul american ar vrea ca europenii să cumpere gaz de șist din Statele Unite, după modelul polonez. Polonia și statele baltice, care au avut experiențe neplăcute cu gazul rusesc, militează pentru renunțarea la North Stream 2.

România nu se implică direct în discuția mare despre Rusia. Ca de obicei, președintele nu a făcut nicio referire la Rusia, deși la Conferința pentru Securitate de la Munchen lumea bună a vorbit doar despre acest mare triunghi: Rusia-China-Statele Unite. Iohannis este un pro-occidental convins, poate, singurul din elita aflată la putere în România, dar nu are capcitatea de a transforma țara într-un pivot de securitate în zonă.

„Nu putem ignora provocările de pe flancul estic”, a declarant Klaus Iohannis, explicând că „incluziunea”, probabil așa cum a descris-o Merkel, prin îmbrățișarea Rusiei, „flexibilitatea”, posibil prin aplicarea realpolitik-ului german, și „echilibrul geografic”, eventual mizând pe puterea americanilor, „ar trebui să rămână principiile călăuzitoare” pentru România.

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG