Linkuri accesibilitate

One-to-One | Ionuț Ciurea: Doar 42 km de autostradă prin PNRR sunt cu buldozere pe teren. Statul român a fost îndobitocit și căpușat


Ionuț Ciurea crede că nu vom fi în stare să ne folosim de banii alocați pentru autostrăzi, prin PNRR, pentru că nu suntem capabili, ca stat, să facem ce trebuie și când trebuie. Autoritățile nu știu să pregătescă proiectele, mai ales în cazul autostrăzilor dificile.

Ionuț Ciurea, director executiv Asociația Pro Infrastructură, spune la „One-to-One. Interviuri, nu conversații”, la Europa Liberă, că doar puțin peste 40 de kilometri de autostradă incluși în PNRR sunt în prezent în lucru. Restul nu este nici măcar la nivel de contract semnat.

Acesta vorbește despre prostie și incompetență crasă în aparatul de stat, despre oameni care nu au ce să caute în administrarea, derularea și atragerea de proiecte de miliarde de euro.

Fără o reformă structurală adevărată în infrastructura de transport din România, o să vorbim și peste 20 de ani de aceiași 45-50 de kilometri noi de drum de mare viteză, anual, spune Ciurea.

Principalele declarații, pe scurt:

  • Despre Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: Avem aceleași blocaje birocratice în teren. Avem lucruri care pot fi rezolvate și nu sunt rezolvate, profesionalizarea Companiei de Drumuri, lucru pe care noi îl cerem de ani de zile și nu s-a făcut. Reformăm și noi sistemul cu adevărat? Asta trebuie să facă ministrul și nu o face;
  • Despre cei 438 de kilometri de autostradă din PNRR: Noi sperăm să fie aproape 190 de kilometri gata în 2026: Nădășelu-Poarta Sălajului, Ploiești-Buzău-Focșani și, poate, într-un scenariu ultra optimist, să se deblocheze situația de pe A8;
  • Despre cauzele întârzierilor: 80% din marile blocaje de pe aceste proiecte sunt cauzate de incapacitatea statului de a-și face treaba, de a rezolva birocrația la timp, de a face exproprierile la timp, de a face toată documentația tehnică pentru pregătirea licitațiilor. Avem licitații desfășurate de-a dreptul execrabil;
  • Despre guvernanți: Oamenii care au în vârful pixului proiectele de miliarde de euro nu sunt în stare să le administreze, pentru că statul ăsta a fost îndobitocit și căpușat de-a lungul vremii. Până n-o să fie curățat statul de acești oameni și nu o să fie populat cu profesioniști, nu o să avem mai mult de 45-50 de km de autostrăzi și drum expres inaugurați în fiecare an;
  • Despre banii alocați prin PNRR pentru sectorul feroviar: Îmi vine greu să vă dau ceva cu niște șanse maxime. Sper la acei kilometri de reînnoire pe calea ferată, adică reparația capitală, aducerea căii ferate la o stare de funcționare decentă;
Ionuț Ciurea (Asociația Pro Infrastructură): Din 4 mari autostrăzi incluse în PNRR se lucrează pe circa 42 de kilometri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:44 0:00

Europa Liberă: Avem cele patru mari autostrăzi prinse în PNRR, Autostrada A7 Ploiești-Pașcani, Autostrada A8 Târgu Mureș-Pașcani, Autostrada A3 Transilvania și Autostrada A1 Lugoj-Deva. În ce stadiu sunt? Vor fi gata până în 2026?

Ionuț Ciurea: Stadiul este de la lucrări în teren până la pix, pe hârtie, în birou. Din păcate, doar vreo 42 de kilometri sunt în teren cu buldozere, excavatoare și camioane. Adică segmentul Nădășelu-Poarta Sălajului din Autostrada Transilvania. Restul nu este nici măcar la nivel de contract semnat.

Ar trebui să avem un contract semnat, așa cum spune legea, în mod obligatoriu, în perioada următoare, pe lotul 2 din Ploiești-Buzău, de pe A7, în apropierea orașului Buzău, iar restul e la nivel de licitații.

E abia relansată licitația pe A1, Margina - Holdea, iar A8 este din nou Cenușăreasa, este cea mai întârziată. Acolo nu este gata studiul de fezabilitate și este foarte dificil să avem livrarea studiului de fezabilitate în acest an, cu atât mai puțin lansarea licitației pentru capetele autostrăzii A8.

Deci, per total, noi vedem, la modul fezabil, ca având șanse bune de finalizare, din aproape 440 de kilometri din PNRR, undeva la 190 de kilometri, la sfârșit de 2026, adică Nădășelu-Poarta Sălajului - 42 de kilometri, dar doar dacă nu se ajunge la relicitare, și Ploiești-Buzău-Focșani. Pe aceste două segmente sunt și cele mai înaintate lucrări, contracte aproape de execuție, semnate sau care urmează să fie semnate, cu licitații lansate. Pe celelalte segmente, însă, există întârzieri foarte mari și scad pe zi ce trece șansele să fie finalizate în 2026.

Mă iertați, s-a întâlnit hoțu’ cu prostu’. Mulți constructori au avocați buni și mai puțini ingineri care-s puși pe treabă. Mulți dintre ei știu foarte bine să tragă de chichițele din legislație, astfel încât să obțină claim-uri frumoase și să blocheze, să nu avem, de fapt, autostrada.

Europa Liberă: Care sunt cauzele acestor întârzieri?

Ionuț Ciurea: Cauzele sunt aceleași despre care am discutat de ani de zile și țin în mare parte de stat. 80% din întârzieri, din marile blocaje de pe aceste proiecte, sunt cauzate de incapacitatea statului de a-și face treaba. Vorbim de incapacitatea de a rezolva birocrația la timp, de a face exproprierile la timp, de a face toată documentația tehnică pentru pregătirea licitațiilor la timp și bine.

Apoi, licitații desfășurate de-a dreptul execrabil, astfel încât, în loc să se ajungă la semnarea contractului, după ani de zile, se ajunge la anularea licitației și reluarea ei. Sau ajungem la semnarea contractului, dar, după aceea, se reziliază contractul respectiv.

Și asta pentru că rădăcina problemelor era înainte, la studiul de fezabilitate, la felul în care ai pregătit documentația tehnică pentru licitații și licitația în sine și te-ai ales cu un constructor.

Mă iertați, s-a întâlnit hoțu’ cu prostu’. Cam așa e, pentru că mulți constructori au avocați buni și mai puțini ingineri care-s puși pe treabă. Mulți dintre ei știu foarte bine să tragă de chichițele din legislație, dar și din contracte, astfel încât să facă claim-uri frumoase, pe bună dreptate, să le obțină și să blocheze să nu avem, de fapt, autostrada.

Și fără autostradă și cu banii luați, ca pe A1 Lugoj-Deva. S-a reziliat contractul abuziv de pe vremea ministrului Cuc și de pe vremea directorului general Ștefan Ioniță, au reziliat contractul cu antreprenorul respectiv, iar România este bună de plată 230 de milioane de lei. Este decizie definitivă a Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris. Suntem buni de plată. După ce decizia a venit acum câțiva ani, era o licitație în curs, iar decizia a venit pe ideea că acest contract este reziliat ilegal și antreprenorul trebuie repus în contract. Cum să fie repus în contract, când noi avem licitație lansată pentru lucrările lui? Stai puțin că nu e bine.

Ei bine, a trebuit constructorul să mai piardă nu știu câte luni, s-a negociat ce s-a negociat, antreprenorul a renunțat la contract.

România a plătit o tranșă din banii aceștia, 230 de milioane, ca să deblocheze licitația respectivă. Culmea, licitația respectivă a fost anulată acum câteva luni. De ce? Pentru că singura ofertă care a fost depusă de către un antreprenor, care a câștigat secțiunea 2 din Sibiu-Pitești, singura ofertă de facto a fost retrasă, pentru că antreprenorul a spus că e prea mult pentru el. Și acum, România s-a ales cu încă o licitație anulată după ani de zile, abia relansată acum câteva săptămâni, lotul fiind în PNRR și este absolut imposibil să o terminăm în 2026. Abia am relansat licitația și licitația durează aproape 5 ani de proiectare și execuție. Nici nu mai punem partea de licitație propriu-zisă.

Europa Liberă: Ca să înțelegem, nouă ne vin acești bani și nu ne putem folosi de ei.

Ionuț Ciurea: De-asta nu-i putem folosi, pentru că nu suntem capabili, ca stat, să facem ce trebuie, când trebuie. Noi nu facem pregătirea proiectelor temeinic, mai ales pe autostrăzile dificile. Lugoj-Deva are tuneluri. Licitațiile astea se derulează absolut execrabil.

Statul reziliază aiurea contractele, de exemplu. Și nu spun eu lucrul ăsta, o spune justiția. România e bună de plată 230 de milioane de lei. Fiecare plătește 10 lei din buzunar pentru prostia pe care au făcut-o directorul general Ștefan Ioniță, la vremea respectivă, și ministrul Cuc. Și nu o să avem autostrada gata în 2026, asta este cert.

Europa Liberă: Și ce facem în 2026 dacă nu suntem gata cu autostrăzile?

Este o catastrofă și sper să nu ajungem acolo, să dăm toți banii înapoi pe toată autostrada Lugoj-Deva. Este această posibilitate. Este cel mai rău scenariu, să dăm sute de milioane de lei înapoi, pentru că Lugoj-Deva nu va fi funcțional până în 2026.

Ionuț Ciurea: Pierdem banii aceștia. Oamenii care ne ascultă și se uită la noi să înțeleagă că acești bani sunt într-adevăr pierduți. Ei nu sunt, așa cum spun politicienii, fazați.

Ok, proiectul este fazat. Adică nu reușim să atragem din PNRR, o să găsim probabil în 2025-2026 o altă variantă de finanțare, pe fonduri europene, pe fonduri structurale. Pe ce fonduri s-or găsi. Sper să fie. Acesta e un scenariu pozitiv. Cel negativ e să dăm toți banii înapoi. Cel pozitiv este să găsim o variantă ca, ce a mai rămas din autostradă, să fie trecut pe un alt exercițiu, să-l fazăm încă o dată.

Acest Lugoj-Deva lotul 2 este deja fazat de două ori. Nu am fost în stare să terminăm toată autostrada Lugoj-Deva în 2013, am trecut-o pe actualul exercițiu financiar, fonduri structurale, Programul Operațional Infrastructura Mare, care se termină anul viitor, în 2023. Noi de-abia am relansat licitația. Sper în 2023 să avem contract semnat, dar nu sunt convins. Deci, nu o să fie gata pe exercițiul ăsta. Nu o să fie gata nici în PNRR.

Sunt trei exerciții financiare ratate pe acest proiect. Sper să terminăm acest ciot care a rămas de pe coloana vertebrală rutieră din România în al patrulea exercițiu financiar sau a patra rundă de finanțare.

Noi nu suntem în stare, în atâția ani, să terminăm un proiect. Este o catastrofă și sper să nu ajungem acolo, să dăm toți banii înapoi pe toată autostrada Lugoj-Deva, pentru că este această posibilitate. Este cel mai rău scenariu, să dăm sute de milioane de lei înapoi, pentru că Lugoj-Deva, ca proiect finanțat pe 2007-2013, nu este funcțional și nu va fi funcțional până cel mai devreme în 2026 când se termină PNRR.

Stadiul în care se află Autostrada A7 Ploiești - Pașcani și Autostrada A3 Transilvania
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:43 0:00

Europa Liberă: Cum arată în prezent Autostrada A7 Ploiești – Pașcani?

Ionuț Ciurea: Sunt patru secțiuni mari și late. Avem Ploiești-Buzău, undeva la 63 de kilometri, apoi Buzău-Focșani, vreo 83 km, apoi de la Focșani la Bacău, aproape 100 de kilometri și ultimul lot, undeva la 83 de kilometri, de la Bacău la Pașcani. Aceste patru mari segmente au fost pregătite pe patru contracte de studiu de fezabilitate și proiect tehnic. Proiectanții de pe aceste patru segmente trebuie să livreze atât studiul de fezabilitate cât și proiectul tehnic, astfel încât, în realitate, în teren, să existe doar partea de execuție. Acum se lansează licitații doar de execuție, nu și proiectare și execuție, deci doar partea de execuție.

În momentul acesta, pe Ploiești-Buzău, avem trei loturi. Toate au câștigător desemnat, lotul întâi este contestat. Lotul 3 este contestat. Ambele loturi de care vorbesc acum sunt contestate, pe lotul 3 deja avem contestații admise. În primă instanță se judecă la Curtea de Apel și o să vedem decizia finală a Curții. Atenție, în primă instanță, contestațiile au fost admise, deci lucrurile se complică. Asta înseamnă că e puțin probabil să se semneze anul acesta. La lotul doi avem o contestație, e posibil să mai avem încă una. De la Buzău la Focșani avem lansate licitații.

Europa Liberă: În ce măsură A7 Ploiești - Pașcani e gata în 2026?

Ionuț Ciurea: Aceste două secțiuni sunt cu șanse bune, mari, sunt cele mai mari șanse, la A7, să fie gata, pentru că suntem fie la nivel de contract semnat, care ar trebui să semneze în perioada imediat următoare, fie la contestații admise sau nu sau suntem aproape de depunerea ofertelor.

Avem șanse ca, anul viitor cel mai târziu, să avem semnate toate contractele pe Ploiești-Buzău și Focșani, astfel încât să avem trei ani serioși de lucru. Să sperăm că ne alegem și cu constructori ok, pregătirea proiectelor este mai bună decât altele. Nu avem niciun relief fantastic. Loturile sunt simple, vorbim de câmpie, niște dealuri pe ici, pe colo.

Deci, ar trebui ca segmentul Ploiești-Buzău-Focșani, 63 plus 83 de kilometri, să fie gata în 2026, alături de Nădășelu-Poarta Sălajului. Dar doar dacă pe Nădășelu-Poarta Sălajului se vor depăși problemele de ordin tehnic care impun schimbarea de soluții, adică nu mai facem săpătură, trebuie să facem tunel sau să mai facem un viaduct, să schimbăm un pic traseul, că nu ține dealul.

Pe Autostrada A3 Transilvania, tronsonul Nădășelu-Poarta Sălajului, sunt probleme. Aici, constructorul este în teren și avem un constructor bun, chiar foarte bun, unul dintre cei câțiva foarte buni în România, care își duce proiectele până la capăt. Este foarte dificil pentru că e nevoie de schimbare de soluție tehnică. Dealurile nu stau locului, sunt alunecări majore și, dacă se ajunge la scoaterea secțiunilor respective din contract și relicitare, ajungem la povestea de mai devreme, în cât timp facem licitația, expertiză tehnică, în cazul acesta e foarte complicat.

Europa Liberă: Și aici vom fi gata până în 2026?

Ionuț Ciurea: Dacă se găsesc variantele tehnice. Să sperăm că dealurile o să stea locului și se rezolvă. Mai sunt lucruri birocratice de rezolvat și constructorul este și el de bună credință. Sperăm că îl țin și buzunarele să lucreze o parte pe banii lui și, după aceea, vede el ce face cu revendicările, claim-urile, ca să ia banii suplimentari pe lucrări care trebuie puse în teren ca să și țină. Dacă se întâmplă toate lucrurile acestea, atunci da, există șanse foarte bune ca, în 2026, să fie și acești 42 de kilometri gata.

Ce se întâmplă cu Autostrada A8 Târgu-Mureș - Pașcani și Autostrada A1 Lugoj - Deva?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:56 0:00

Europa Liberă: Pe Autostrada A8 Târgu Mureș-Pașcani cum stăm?

Ionuț Ciurea: E cea mai întârziată. Vorbim de cele două capete, nu de toată secțiunea Târgu Mureș-Pașcani, vorbim doar de vreo 60 de kilometri, Târgu Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Pașcani. Aceste două capete sunt parte din contractele mari de la Pașcani la Târgu Mureș, care sunt la același proiectant și care ar trebui să livreze ca să fie și plătit tot. Așa este contractul făcut, astfel încât să fie plătit tot. Dacă livrează doar capetele, nu poate fi plătit, cel puțin nu fără ceva giumbușlucuri de ordin birocratico-contractual.

Și atunci, fie antreprenorul își asumă că livrează capetele, nu este plătit pentru capete, astfel încât lucrarea să meargă înainte. Și fac o hârtie că o să fie plătit în momentul în care livrează și restul. Dar asta înseamnă și costuri suplimentare pentru proiectant care nu e obligat să și le asume.

Fie statul, împreună cu proiectantul, cu clientul său, găsesc împreună o variantă ca să se și plătească ceea ce se livrează, altfel nu o să se livreze anul acesta, e foarte puțin probabil să fie livrat tot studiul de fezabilitate. Nici nu mai vorbesc de acord de mediu, că avem nevoie și de acord de mediu.

Europa Liberă: Pe Autostrada A1 Lugoj-Deva cum e?

Ionuț Ciurea: Pe Lugoj-Deva ne luăm adio pentru 2026. Sunt lucruri absolut halucinante care se întâmplă pe autostrada aceasta, de la contract reziliat aiurea, la probleme tehnice, probleme birocratice. A fost anulată licitația, într-un final s-a relansat licitația.

Acum, licitația nouă prevede aproape cinci ani de proiectare și execuție. Păi, dacă punem numai termenul acesta, chiar în condițiile în care, antreprenorul care o să câștige contractul o să vină cu o perioadă de proiectare și execuție mai scurtă, ne ducem dincolo de 2026, lejer. Iar tunelurile astea care trebuie executate acolo nu se pot face așa, într-un an, doi. Este un minim de trei ani de execuție.

Este practic imposibil să fie gata în 2026. Licitația prevede aproape cinci ani de proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, nu o să fie gata, n-are cum.

La noi găsești întotdeauna câte ceva de furat. Antreprenorii au o problemă cu furtul. Își fură singuri căciula. Totuși, lucrează cu niște oameni care în continuare fură motorină din utilaj. Și, bineînțeles, vechile metehne cu „ar trebui să iasă cine trebuie la licitație”.

Europa Liberă: Deci, cu câți kilometri suntem gata în 2026?

Ionuț Ciurea: Noi sperăm să fie aproape 190 de kilometri gata în 2026, Nădășelu-Poarta Sălajului, Ploiești-Buzău-Focșani și, poate, într-un scenariu ultra optimist, să se deblocheze situația de pe A8.

Dacă se deblochează acum, la nivel de livrare, de studiu de fezabilitate, cei 60 de kilometri sunt practic în câmpie, și atunci capetele sunt foarte importante pentru traficul din zonă. Atât Pașcani, partea dinspre A7, cât și partea dinspre Târgu Mureș, rezolvă o bună parte din problemele de trafic locale, nu de tranzit mare, dar ar fi niște guri de oxigen pentru zonele respective.

Din păcate, pe A7, avem șanse așa și așa să mai fie ceva gata. Sperăm să fie partea de Bacău-Pașcani, o parte din ea, pentru că acolo suntem aproape de lansarea licitației. Sperăm să se lanseze licitația. Este fezabil să se lanseze licitația anul ăsta pentru loturile din Pașcani-Bacău. Și, în cel mai fericit caz, să fie lansată licitația pe Bacău-Focșani, dar și acolo suntem cu mulți de „dacă”.

Este foarte important ca lumea să înțeleagă că mai avem un prag foarte important, în afară de finalizare lucrări în 2026, și anume contracte semnate în 2023. Și este și logic. Dacă ne gândim că tu nu ai contract semnat în 2023, ce șanse ai să termini autostrada? Ce șanse reale ai să termini în 2026, dacă nu ai semnat în 2023 contractul de execuție?

Ionuț Ciurea explică modul în care construcția de autostrăzi întârzie: corupție, prostie, incompetență
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:16 0:00

Europa Liberă: Pe șantiere ce se întâmplă? Vorbim de corupție pe șantiere, de incompetență. Se mai fură? Ce se fură?

Ionuț Ciurea: Se fură întotdeauna. La noi găsești întotdeauna câte ceva de furat. Antreprenorii au o problemă cu furtul. Își fură singuri căciula. Totuși, lucrează cu niște oameni care în continuare fură motorină din utilaj. Și, bineînțeles, vechile metehne cu „ar trebui să iasă cine trebuie la licitație”, dar nu se poate face așa... că avem controale. Și Compania de Drumuri, din păcate, în continuare are niște preferințe cel puțin ciudate și încearcă într-un fel sau altul să descalifice pe unii sau alții.

Europa Liberă: Ca să... ce?

Ionuț Ciurea: Ca să câștige cine trebuie să câștige și ca să reziliem un contract pentru că nu ne place constructorul sau pentru că nu are lobby.

De exemplu, nu e un proiect PNRR, pe alt lot, pe Chiribiș-Biharia, nu se reziliază contractul, când antreprenorul este, nu doar în afara legilor țării, ci este în afara contractului și chiar în afara legilor bunului simț. Ținem blocat acel lot de 17 luni și Compania de Drumuri, deși are toate prerogativele legale și contractuale să rezilieze, nu reziliază. Dar a reziliat Lugoj-Deva lotul doi, unde Curtea de Arbitraj a zis că am reziliat ilegal și antreprenorul primește de la noi toți 230 de milioane de lei. Deci, iată niște decizii aiurea ale Companiei de Drumuri de-a lungul vremii.

Europa Liberă: Când câștigă cine trebuie ce se întâmplă? Cum arată lanțul câștigului?

Au greșit o cifră în parcela de expropriere. Noi le-am spus lucrul acesta: „oameni buni, vedeți că în hotărârea de guvern de expropriere vă apare aiurea o parcelă, niște kilometri în partea ailaltă”. Au spus: „da, mulțumim că ne-ați spus”, dar publicarea în Monitorul Oficial a fost cu numărul greșit și au expropriat aiurea.

Ionuț Ciurea: Când câștigă cine trebuie, e important să vedem dacă cel care a câștigat își face treaba. Poate să câștige oricine, nu contează, chinez, român, dar să vină și să își facă treaba, să respecte contractul.

Dacă ai licitat un anumit preț și anumite condiții contractuale, să vii să pui în teren acele lucruri. Iar dacă tu, stat, ai dat contractul respectiv, să îi deblochezi omului terenul astfel încât să intre în teren, să îi tai pădurile, să faci partea de relocări de utilități, dacă este la tine în curte, să faci partea de exproprieri.

Au expropriat aiurea tot pe Lugoj-Deva. Sunt câteva loturi blestemate. Lugoj-Deva e unul dintre ele. Au expropriat greșit, au greșit o cifră în parcela de expropriere. Noi le-am spus lucrul acesta: „oameni buni, vedeți că în hotărârea de guvern de expropriere vă apare aiurea o parcelă, niște kilometri în partea ailaltă”. Au spus: “da, mulțumim că ne-ați spus”, dar publicarea în Monitorul Oficial a fost cu numărul greșit și au expropriat aiurea și numai asta a întârziat câteva luni, la momentul respectiv. De ce n-au corectat? Să spun din prostie, dacă nu din incompetență crasă?

Sunt foarte mulți oameni care nu au ce să caute în administrarea, derularea și atragerea de proiecte de miliarde de euro. Oamenii care acum au în mână, în vârful pixului, proiecte de miliarde de euro nu sunt în stare să le administreze, pentru că statul ăsta a fost îndobitocit și căpușat de-a lungul vremii. Și în continuare nu este curățat.

Oamenii ăștia nu doar că taie frunze la câini, unii mai bagă și strâmbe. Până n-o să fie curățat statul de acești oameni și nu o să fie populat cu profesioniști, nu o să avem mai mult de 45-50 de kilometri de autostrăzi și drum expres inaugurați în fiecare an.

Europa Liberă: Cum își face treaba actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu?

Ionuț Ciurea: Domnule, nu bine, nu bine, pentru că, din păcate, vedem un contract care nu a fost reziliat deși, încă o dată, compania are toate prerogativele să o facă. Avem aceleași blocaje birocratice în teren. Avem lucruri care pot fi rezolvate și nu sunt rezolvate, profesionalizarea Companiei de Drumuri, lucru pe care noi îl cerem de ani de zile și nu s-a făcut. Reformăm și noi sistemul cu adevărat? Asta trebuie să facă ministrul și nu o face.

Pe zona de infrastructură de transport, avem aceste companii controlate de stat, într-un fel sau altul, Compania de Autostrăzi, Compania de Căi Ferate, Tarom, compania care administrează aeroporturile București, aceste companii sunt vaci de muls pentru tot ce înseamnă aparat politic, pline de locuri foarte bine plătite, sunt populate de rude incompetente și leneșe, de prieteni. Sunt locuri foarte bune de plătit datorii politice.

Pe noi nu ne interesează să facem autostrăzi și căi ferate prin România, pe noi ne interesează să stăm pe niște locuri călduțe, să ne luăm niște bani și, cu cât ne asumăm mai puțin, cu atât mai bine.

Europa Liberă: Din banii alocați prin PNRR, sectorul feroviar poate deconta 3,4 miliarde de euro. Cum stăm în zona feroviară?

Ionuț Ciurea: Din păcate, nici proiectele majore pe feroviar nu stau bine. Pe unele secțiuni, am terminat cu partea de studiu de fezabilitate și să vedem dacă și când o să se lanseze licitație de lucrări și cât o să dureze.

Ne uităm pe vestitul coridor feroviar Rin-Dunăre, care pleacă de la Curtici, zona Arad, după aceea pe Valea Mureșului până la Simeria, Deva, după aceea urcă până la Teiuș, Sighișoara, Brașov, București, Constanța, acesta este celebrul coridor IV actual Rin-Dunăre.

Dacă ne uităm la cum s-au derulat și cum se derulează lucrările acum, că sunt în continuare lucrări și mult timp de acum înainte, mulți ani o să fie lucrări aici, dacă ne uităm pe Cluj Episcopia, care este proiect în PNRR, ne dăm seama că doar printr-o minune o să fie gata acolo ceva.

La modul finalizat, îmi vine greu să vă dau ceva cu niște șanse maxime. Sper la acei kilometri de reînnoire pe calea ferată, adică reparația capitală, aducerea căii ferate care este ruptă, vai mama ei, și are restricții de viteză și de tonaj, aducerea ei la o stare de funcționare decentă, cel puțin la nivelul la care a fost ea construită. Avem linii pe care se mergea acum ani de zile cu 120-140 la oră și în prezent sunt secțiuni limitate la 50 sau mai puțin.

Europa Liberă: Tragem linie. România - țară în service, spune Europa Liberă. Până când?

Ionuț Ciurea: Până când o să ne profesionalizăm aparatul de stat, până când o să avem niște profesioniști bine plătiți, corect plătiți. Noi plătim bine doar directorii care taie frunză la câini și fac prostii. Ar trebui să plătim bine profesioniștii, ei sunt motoarele organizației. Până atunci o să fim în service. Până atunci o să fim „timpul trece leafa merge”, zero asumare, zero răspundere, probleme cu duiumul la nivel de aparat de stat, exproprieri făcute aiurea, nefăcute la timp.

Dacă am avea numai PNRR ar fi bine, dar noi trebuie să mai facem încă vreo 2.000 de kilometri de autostradă și drum expres. Avem aproape 1.000, mai trebuie să mai facem vreo 2.000. Până acum i-am făcut cu vreo 50 pe an. În ritmul actual, ne mai ia 40 de ani.

Eu am aproape 40 de ani. Doamne-ajută să ajung la 80 de ani, să circul pe o rețea decentă, să nu ne ia 40 de ani să facem restul rețelei și să ne ia și nouă 20, 30 de ani. Zece ani contează. În zece ani mor mulți oameni. România este în continuare numărul unu la morți pe șosele. Deci, am salva multe vieți și am câștiga miliarde de euro în banii atrași prin investiții directe.

Nu s-a făcut niciodată o reformă structurală adevărată în infrastructura de transport. De la Revoluție încoace, acest domeniu nu a fost reformat.

75% din rețeaua feroviară este scadentă la reparații capitale. 75% din ce înseamnă căi ferate în România trebuie reparate capital, de ieri. Iar pe autostrăzi, suntem campioni la nesiguranță rutieră și avem 50 de km noi de drum de mare viteză în fiecare an. Fără aceste schimbări, o să vorbim și peste 20 de ani la fel cum vorbim acum.

  • 16x9 Image

    Adriana Nedelea

    Adriana Nedelea este jurnalistă și trainer dicție. Lucrează în presă de aproape 17 ani. Numai în televiziune are o experiență de peste 12 ani, în redacțiile Digi24 și Realitatea TV. În prezent, colaborează cu Europa Liberă România pentru realizarea de interviuri pe teme de actualitate. De asemenea, în fiecare zi de luni, de la ora 18:15, realizează emisiunea Piața Victoriei la Europa FM. 

    A absolvit masterul Terapia logopedică în procesele de comunicare, Facultatea de Psihologie, Universitatea București. Este licențiată în Jurnalism și Științele Comunicării.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG