Sunt cele mai ample proteste de la revolta din 2022, declanșată de moartea în arest a Mahsei Amini, o tânără kurdă care a fost reținută de poliția moralității pentru că nu ar fi purtat vălul impus de legea islamică. Sute de oameni au fost uciși atunci și mii de persoane arestate în timpul reprimării violente.
Duminică, 4 ianuarie 2026, videoclipuri publicate online au arătat demonstrații la Teheran, precum și în provinciile Fars, Ilam, Khorasanul de Nord și Semnan.
Activiști pentru drepturile omului din Iran și din diaspora declară că de săptămâna trecută au loc proteste în 26 din cele 31 de provincii ale țării. Ei afirmă că cel puțin 19 protestatari și un membru al forțelor de securitate au fost uciși.
Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat duminică, 4 ianuarie, că autoritățile iraniene vor fi „foarte puternic lovite” dacă vor muri mai mulți protestatari, transmite BBC.
Luni dimineață, președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat că „cererile legitime” ale protestatarilor ar trebui auzite și folosite ca bază pentru schimbare.
El a adăugat însă că orice agenți străini și oponenți ai sistemului care încearcă să exploateze protestele vor fi „combătuți în mod eficient”.
Declarații și mai amenințătoare a făcut liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta a declarat că „revoltații ar trebui puși la locul lor”.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baqai, a acuzat Israelul că încearcă să „submineze unitatea națională” a țării.
Declarația a fost făcută după ce premierul Benjamin Netanyahu a exprimat duminică „solidaritatea guvernului său cu lupta poporului iranian”. Baqai a calificat declarațiile lui Netanyahu și ale „anumiților oficiali americani radicali” drept „nimic mai mult decât incitare la violență”.
Iranul și Israelul au purtat un război de 12 zile în iunie anul trecut, timp în care avioane israeliene și americane au bombardat instalații nucleare iraniene cheie.
Începutul
Demonstrațiile au început duminica trecută, pe 28 decembrie 2025, când proprietarii de magazine au organizat o grevă din motive economice.. Protestele s-au extins însă ca mărime și amploare, iar protestatarii au început să formuleze revendicări politice.
Astfel, protestele economice s-au transformat în proteste politice, mulți protestatari cer înlăturarea regimului islamist al țării, la putere din 1979.
Scânteia revoltei a fost provocată pe 28 decembrie, de o nouă scădere bruscă a valorii monedei iraniene față de dolarul american, ceea ce a stârnit furia comercianților care și-au văzut astfel în pericol mijloacele de subzistență pentru ei și angajații lor.
Moneda iraniană - rialul - a atins un minim istoric, iar inflația a crescut la 40% în ultimul an, pe fondul sancțiunilor internaționale împotriva programului nuclear al Teheranului.
Izbucnite inițial în capitala Iranului, protestele s-au extins și în alte mari orașe, potrivit presei locale. Tot presa iraniană este cea care a relatat despre intensificarea ciocnirilor în vestul țării.
Martori oculari acuză forțele de ordine că au tras asupra protestatarilor.
Organizațiile civice irianiane din exil, precum și Reza Pahlavi, fiul cel mare al ultimului șah, Mohammad Reza Pahlavi (fiu aflat și el în exil și unul dintre cei mai importanți capi ai opoziției politice iraniene), cer sprijin internațional și acuză regimul islamist din Iran de uciderea unui număr mare de protestatari.
Escaladarea
Videoclipurile postate online și obținute de Radio Farda al RFE/RL arată că protestele continuă în orașele iraniene Teheran, Yasuj, Ilam și Fardis, în timp ce pe străzile din Mashhad și Mahallat au izbucnit incendii încă de sâmbătă, 3 ianuarie.
Conform relatărilor din interiorul granițelor Iranului, ciocnirile dintre protestatari și forțele represive au fost deosebit de intense în orașul Ilam, din vestul țării.
Luptele au fost atât de intense încât forțele de securitate au luat cu asalt spitalul „Imam Khomeini” din oraș. Potrivit unui activist pentru drepturile omului, în acel spital se adăposteau și erau tratați protestatarii răniți.
ONG-ul Hengaw, organizație civică iraniană cu sediul în Norvegia, a acuzat autoritățile de la Teheran că încearcă să scoată cadavrele protestatarilor din spital.
Agenția de știri Fars, afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), adică controlată de regimul de la Teheran, a publicat un articol în care susține că protestatarii ar fi folosit spitalul drept „cazarmă”.
O altă înregistrare arată forțele de securitate care dispersează gaze lacrimogene asupra protestatarilor.
Martorii oculari din Ilam spun că numărul forțelor de securitate din unele părți ale orașului a depășit 150 de persoane - și că s-au tras focuri de armă la proteste, deși nu este clar ce arme sau muniție au fost folosite.
Agenția de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA, a raportat arestarea a cel puțin 17 cetățeni, inclusiv un adolescent, în regiunea extinsă a provinciei Ilam.
Primele victime
Reza Pahlavi, fiul exilat al ultimului șah, Mohammad Reza Pahlavi, care a fost înlăturat în Revoluția Islamică din 1979, a publicat pe X o listă cu protestatarii uciși. El a dat asigurări că „autorii acestor crime vor fi fără nicio îndoială identificați și pedepsiți”.
Pahlavi locuiește în SUA și pledează pentru schimbarea regimului islamist din iran și instituirea unui sistem democratic.
Asociația Scriitorilor din Iran, organizație interzisă ai cărei membri au fost persecutați de stat, a emis o declarație în care face apel la artiștii și organizațiile din întreaga lume care iubesc libertatea să nu permită guvernului iranian „să umple din nou închisorile și cimitirele cu protestatari”.
Iranul de azi „și-a construit temelia pe uciderea, tortura și închisoarea oponenților, criticilor și căutătorilor de libertate” și „înăbușe de îndată” orice protest, spune textul declarației.
Scriitorii acuză guvernul iranian că „a deschis din nou focul asupra protestatarilor, a atacat spitalele pentru a răpi răniții și a făcut numeroase arestări”.
Arestările au fost confirmate și de agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului HRANA, o organizație non-profit cu sediul în Statele Unite care monitorizează încălcările drepturilor omului din Iran și care publică zilnic actualizări despre proteste pe pagina sa.
Agenția spune că, în ultimele opt zile, au avut loc proteste, adunări stradale sau greve în cel puțin 222 de locații din 78 de orașe din 26 de provincii ale țării. Șaptesprezece universități, potrivit organizației, au fost, de asemenea, scena protestelor studențești.
Cel puțin 990 de cetățeni au fost arestați în această perioadă și cel puțin 19 protestatari și-au pierdut viața, spune agenția, care adaugă că, până în prezent, au fost rănite 51 de persoane, majoritatea din cauza gloanțelor de cauciuc, dar și a celor de luptă.
Alte relatări susțin că numărul persoanelor arestate și ucise este mult mai mare.
În ultimele 24 de ore, zeci de orașe, inclusiv Teheran, Shiraz, Tabriz, Mashhad, Kermanshah și Bandar Abbas, au fost scena unor demonstrații, fiind ocupate însă de forțele de de securitate ulterior.
Există relatări privind demonstrații și în districtele Novobat și Teheran Pars - în est, în Ekteban, Sadeghieh și Sattarkhan - în vest, precum și în Naziabad și Abdolabad - în sud.
Agenția de știri Kurdpa, a cărei activitate se axează mai ales pe zonele kurde din Iran, a relatat, de asemenea, că cel puțin 30 de persoane au fost rănite în timpul protestelor din 4 ianuarie de la Malekshahi, un comitat cu aproximativ 20.000 de locuitori, având inclusiv o populație kurdă considerabilă.
Presa iraniană, controlată de stat, susține că un membru al forțelor de securitate a fost ucis sâmbătă chiar la Malekshahi, în timpul ciocnirilor dintre forțele de ordine și protestatari.
„Revoltații au încercat să ia cu asalt o secție de poliție”, a scris agenția de stat iraniană Fars, adăugând că „doi agresori au fost uciși”.
Din cauza restricțiilor impuse presei occidentale, nu este posibilă verificarea independentă a acestor informații privind numărul exact de morți și răniți.
Relatările despre proteste făcute de presa iraniană nu sunt exhaustive, iar instituțiile de stat diminuează volumul relatărilor despre demonstrații. Pe de altă parte, videoclipurile care inundă rețelele de socializare sunt adesea imposibil de verificat sau, cel puțin, nu pot fi verificate în detaliu.
Sâmbătă, 3 ianurie 2026, liderul suprem iranian Ali Khamenei a transmis un mesaj ferm participanților la proteste, în primele sale remarci despre demonstrații. „Vorbim cu protestatarii, oficialii trebuie să vorbească cu ei. Dar nu e niciun beneficiu să vorbești cu protestatarii. Revoltații trebuie puși la locul lor”, a declarat Khamenei.
