Linkuri accesibilitate

Centrala de la Cernavodă | Istoria unui proiect de 8 miliarde de dolari marcat de eșecuri economice și spionaj energetic


Centrala nucleară de la Cernavodă, fotografiată în 2003. Cu un an înainte, premierul de atunci, Adrian Năstase, înființase o comisie ministerială pentru reluarea lucrărilor la Unitatea 3 și 4.

Parlamentul României a ratificat memorandumul cu Statele Unite ale Americii pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Decizia vine la finalul a 30 de ani de încercări repetate și eșuate de dezvoltare a capacității nucleare românești.

Proiectul, care prevede retehnologizarea Unității 1 și finalizarea construcției Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă, ar însemna reducerea emisiilor de carbon (CO2) până în anul 2031.

Cantitatea de CO2 redusă prin creșterea capacității nucleare ar scădea de la 10 milioane de tone CO2/an, cât este în prezent, până la 20 de milioane de tone. Începerea proiectului ar duce la crearea a peste 9.000 de locuri noi de muncă.

Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă a fost unul dintre planurile ambițioase ale lui Nicolae Ceaușescu. Proiectul, început în anul 1980, stabilea construcția a 5 reactoare pe baza tehnologiei CANDU, care prevede consumul de uraniu natural utilizând apă grea de puritate nucleară ca moderator și agent de răcire.

Dictatorul român nu a mai ajuns să-și vadă visul împlinit. Primul reactor este pus în funcțiune în 1996, iar cel de-al doilea abia în 2007. Ele furnizează, în prezent, 20% din necesarul energetic al României.

Istoria reactoarelor 3 și 4

  • 1992 - Unitățile 3 și 4 intră în conservare, în momentul în care rata de finalizare era de aproximativ 15% la Unitatea 3 și 14% la Unitatea 4. Erau realizate lucrări civile la clădirea reactorului, a turbinelor și la cea de servicii;
Principalele momente din construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă.
Principalele momente din construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă.
  • 2002 - Adrian Năstase înființează o comisie ministerială și un secretariat tehnic care au drept scop „reluarea lucrărilor începând din 2004 în vederea finalizării acestora, la Unitatea 3 şi, în perspectiva, la Unitatea 4 de la CNE Cernavodă”;
  • Martie 2006 - Este realizat studiul de fezabilitate de către compania Deloitte&Touche, care identifică soluția optimă pentru finalizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă: înființarea unei companii de proiect în care să fie cooptați investitori locali și străini;
  • 2007 - Prin Hotărârea de guvern nr. 643/2007 este aprobat graficul de înființare a noii companii responsabilă cu finalizarea proiectului. Șase companii sunt alese pentru participare la proiect, proporțional cu capitalul investit: Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal Romania(6.2%), CEZ Republica Ceha (9.15%), GDF SUEZ Belgia (9.15%), ENEL Italy (9.15%), Iberdrola Spain (6.2%) si RWE Power Germany (9.15%);
  • 29 martie 2009 - Este înființată compania EnergoNuclear SA, o societate cu capital public-privat care urma să implementeze proiectul. Este desemnată echipa managerială. Statul român deținea, prin Nuclearelectrica S.A., pachetul majoritar de acțiuni;
Principalele momente din construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă.
Principalele momente din construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă.
  • Noiembrie 2010 - Comisia Europeană emite o opinie pozitivă asupra proiectului, confirmând aplicarea criteriilor tehnice și de securitate nucleară în vigoare la nivelul UE;
  • 2010 – 2011 - evaluarea tehnică a construcțiilor existente stabilește că acestea pot fi utilizate pentru continuarea proiectului;
  • 2011 - investitorii GDF SUEZ, CEZ, RWE și Iberdrola se retrag din proiect, își motivează decizia prin necesitatea concentrării investițiilor în țările de origine, pe fondul crizei economice;
  • 2011 - China Guangdong Nuclear Power Corporation (CGNPC) anunță că se gândește să investească în finalizarea a două reactoare la uzina Cernavodă din România. Compania a semnat un acord de confidențialitate cu Nuclearelectrica la Ambasada României la Beijing, la 19 octombrie 2011;
Principalele momente din construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă.
Principalele momente din construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă.
  • Mai 2012 - Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleară emite Scrisoarea de confort prin care a stipulat ca proiectul este autorizabil;
  • 25 septembrie 2013 - este emis acordul de mediu pentru „Continuarea lucrărilor de construire și finalizare a Unităților 3 si 4 la C.N.E. Cernavodă”;
  • Noiembrie 2013 - În timpul vizitei oficiale la București a premierului chinez Li Keqiang, la invitația premierului Victor Ponta, România și China semnează o scrisoare de intenție, în vederea începerii unui proiect comun pentru reactoarele 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă;
Este un proiect strategic, iar în acest moment singurii parteneri care au capacitatea financiară și mai departe, sigur, și cea tehnologică, sunt cei din China.
Victor Ponta, premierul României, septembrie 2014
  • Decembrie 2013 - ENEL și ArcelorMittal își exprimă intenția de a ieși din proiect. Societatea Națională Nuclearelectrica SA este unicul acționar al companiei de proiect EnergoNuclear SA;
  • August 2014 - China General Nuclear Power Corporation se califică în cadrul procedurii competitive pentru desemnarea unui investitor privat în vederea constituirii unei noi societăți pentru continuarea lucrărilor;
  • 10 noiembrie 2015 - România semnează memorandumul cu China General Nuclear (CGN) pentru dezvoltarea, construcția, funcționarea și dezafectarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Urma să fie înființată o nouă companie comercială de proiect în care firma chineză de stat urma să aibă minimum 51% din capitalul social.
  • 2015 - 2020 - Negocieri cu partea chineză pentru stabilirea condițiilor de realizare a investiției. China General Nuclear Power Corporation dorea un pachet de 51% din acțiunile viitoarei companii care s-ar fi ocupat de implementarea proiectului;
  • 2016 - apar primele acuzații internaționale de spionaj energetic la adresa companiei chineze CGNP. În primăvară, FBI arestase un consultant care trebuia să recruteze ingineri americani din domeniul nuclear pensionați sau retrași din activitate pentru China General Nuclear Power. Împreună cu consultantul, cetățeanul american, Allen Ho, CGN a fost acuzată că a produs material nuclear special în afara Statelor Unite, fără aprobarea Departamentului de Justiție.
  • Iunie 2020 - la solicitarea Ministerului Economiei, acționarii Nuclearelectrica au aprobat în ședința AGA încetarea negocierilor cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. A fost concretizată, astfel, intenția Guvernului de a renunța la chinezi și de a analiza alte opțiuni.
”Mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii. Vom vedea cu ce partener vor fi făcute reactoarele. Este vorba de partener și finanțare”
Ludovic Orban, premierul României, ianuarie 2020
  • Octombrie 2020 - România și Statele Unite ale Americii parafează un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce privește domenii de importanță pentru România, cum ar fi proiectul Unităților 3 și 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unității 1, precum și cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. De asemenea, este semnat şi un Memorandum de Înţelegere cu Exim US prin care SUA îşi manifestă interesul de a sprijini şi financiar dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic nuclear românesc.

Ce urmează?

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa aproape 8 miliarde de dolari, iar decizia de investiţii şi mobilizarea şantierului este estimată pentru anul 2024. Ambasada SUA a anunțat că proiectul va fi coordonat de AECom și va implica un consorțiu format din companii din S.U.A, România, Canada și Franța. AEcom este o mare companie americană de inginerie care, în 2019, a înregistrat venituri de peste 20 de miliarde de dolari și care are activitate în peste 150 de state.

Acordul dintre Guvernul României și cel al Statelor Unite ale Americii, aprobat de Parlament în această săptămână prevede:

  • Încheierea unui proiect de acord de principiu ce privește principalele elemente ale dezvoltării proiectelor și părțile implicate care va fi transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM.
  • Acordul privește mai multe arii de cooperare: proiectul realizării reactoarelor 3 și 4, retehnologizarea reactorului 1, schimburi între laboratoare de cercetare și universități, pregătirea personalului, cercetarea și dezvoltarea.
  • Cooperarea pe termen lung și foarte lung pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit.
  • Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unitățile 1 și 2.
  • În privința componentei de finanțare, SUA își exprimă interesul ferm în utilizarea Exim Bank, US International Development Finance Corporation și alte instituții finanțatoare aplicabile și disponibile din SUA care să sprijine finanțarea globală a proiectelor.

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG