Cele cinci partide care vor forma viitorul Parlament vor primi mai multe mandate decât le-ar aduce procentele obținute la vot, prin redistribuirea voturilor celor care nu au trecut pragul de 5%. Astfel, procentele partidelor traduse în mandate concrete de parlamentar vor fi un pic mai mari decât procentele obținute la vot.
Chiar și așa, conform calculelor făcute de partide precum USR-PLUS și PNL, pe baza rezultatelor finale anunțate de BEC, viitoarea majoritate care se previzionează – PNL-USR-PLUS-UDMR – va obține o majoritate la limită, în jurul a 50%. Un ajutor ar putea veni din partea deputaților din minoritățile naționale, care vor deține 17 mandate de parlamentar și care ar asigura o majoritate mai lejeră la Camera Deputaților, unde cele trei partide stau ceva mai slab decât la Senat.
Astfel, liberalii și USR-PLUS se bazează pe o majoritate de 244 de mandate din totalul de 465 ale noului Parlament. Este mai mult decât minimul de 233 pentru a forma o majoritate, însă nu cu mult.
La Camera Deputaților, coaliția celor trei partide ar avea doar 51%, adică 169 de mandate din totalul de 329, deci doar 4 mandate în plus, conform scorurilor procentuale după redistribuirea mandatelor.
- PSD 33% (110 mandate)
- PNL 28% (93 de mandate)
- USR-PLUS 17% (55 mandate)
- AUR 10% (33 mandate)
- UDMR 6% (21 mandate)
- Minorități 5% (17 mandate)
La Senat, situația ar urma să arate mai lejer, asigurând tripletei PNL-USR-PLUS-UDMR o majoritate de 55%, adică 75 de mandate din totalul de 136, ceea ce înseamnă 7 mandate în plus.
Toate partidele au obținut mai multe voturi pe listele de senatori, decât pe cele de deputați.
- PSD 35% (47 mandate)
- PNL 30% (41 mandate)
- USR-PLUS 18% (25 mandate)
- AUR 10% (14 mandate)
- UDMR 7% (9 mandate)
Sistemul de redistribuire a mandatelor se pierde în ceața matematicii
La încheierea votului, în fiecare județ, în București și în Diaspora (ca total, nu pe fiecare țară, pentru că Diaspora reprezintă o singură circumscripție electorală) se face clasamentul partidelor, în funcție de numărul de voturi obținut de fiecare, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat.
Parlamentul României este format din 465 de parlamentari – 136 de senatori și 329 de deputați. Pentru stabilirea lor, este nevoie de o matematică electorală complicată.
„În prima fază, se calculează coeficientul electoral din fiecare circumscripție, care este numărul total de voturi pentru partidele care au trecut pragul de 5%, împărțit la numărul de mandate pentru fiecare circumscripție, conform tabelei de la sfârșitul legii 208”, explică pentru Europa Liberă Septimius Pârvu, expert în procese electorale.
„Să zicem că acest coeficient iese 133 într-o circumscripție. Toate partidele care iau peste 133 de voturi iau un mandat. Dacă iei 132 de voturi, nu se acordă mandat”, mai arată Pârvu.
Fiecărui partid i se repartizează atâtea mandate de deputați și de senatori de câte ori coeficientul electoral al circumscripției se include în voturile exprimate pentru lista de deputați, respectiv de senatori.
De exemplu, dacă un partid a primit 100.000 de voturi în București pentru lista de candidați la Senat, iar coeficientul electoral al Bucureștiului este 25.000 pentru Senat, de pe lista respectivă vor merge în Senat primi 4 candidați (100.000 împărțit la 25.000 egal 4).
De cele mai multe ori, aceste împărțiri nu dau un rezultat rotund, așa că un partid rămâne cu voturi nefolosite în circumscripții (cele care nu au fost îndeajuns pentru a atinge coeficientul electoral pentru încă un mandat). Apoi, mai sunt voturile partidelor care nu au trecut pragul electoral de 5%.
A doua etapă a calculării mandatelor are loc la nivel național. Pentru că există situații când într-un județ un partid obține un scor bun și deci mai multe mandate de parlamentar de pe lista respectivă, însă la nivel național partidul respectiv a ieșit pe locul doi sau trei, să spunem.
Per total, reprezentarea finală a partidelor în Parlament trebuie să respecte scorurile procentuale obținute la nivel național, indiferent că într-un județ un partid a ieșit pe primul loc, iar în altul pe locul trei, de exemplu.
„BEC face lista cu partidele care au trecut pragul la nivel național. Toate resturile de voturi, inclusiv cele din străinătate, se pun într-o oală. Sunt voturile pentru partidele care s-au situat sub pragul de 5% și voturile neutilizate la atribuirea mandatelor în circumscripții. Numărul voturilor pe care îl obțin partidele politice se împart la 1, 2, 3, 4 de atâtea ori câte mandate rămân nedistribuite la nivelul circumscripției respective. Dacă ai două sau trei mandate rămase, se împarte de atâtea ori. Apoi, câturile acestea se pun într-o ordine descrescătoare, până ajungi la numărul de mandate rămase nedistribuite”, explică Septimius Pârvu.
„După ce se calculează acest cât, știi câte mandate rămân la nivel național de redistribuit. Apoi, pe fiecare circumscripție se împarte numărul voturilor neutilizate la numărul total de voturi pe care le-a primit partidul respectiv la nivel național. Ce rezultă se înmulțește cu numărul de mandate pe care partidul ar trebui să le primească în final la nivel național și se ordonează descrescător, pe fiecare județ. Acesta este repartitorul, cum îi zic ei. Apoi topul rezultat la nivel național se împarte la repartitorul respectiv pe fiecare circumscripție”, încearcă expertul să explice într-un limbaj cât mai comun complicata matematică a legii electorale.
„Cu cât iei mai multe mandate din prima fază, ai mai puține șanse să iei mandate la redistribuire. Dar se face proporțional, partidele mai mari care au luat mai multe voturi vor primi procent la redistribuire”, mai spune Septimius Pârvu.
Din cauza mandatelor redistribuite, pot apărea situații precum cea descrisă de liderul USR București, Claudiu Năsui, care a arătat că dacă USR-PLUS ar fi câștigat mai multe voturi în București, ar fi avut un mandat mai puțin pe lista din Capitală, pe care l-ar fi recuperat însă într-un alt județ unde a obținut scor mai mic.
„O ciudățenie a sistemului nostru electoral: unele partide dacă ar fi fost mai votate, ar fi obținut mai puține mandate în circumscripția unde au fost votate. Este cazul USR-PLUS București. Unde dacă am fi avut mai multe voturi, am fi obținut un mandat în plus la nivel național, dar unul în minus pe București”, a explicat Năsui, care a câștigat un mandat de deputat la București.
Facebook Forum