De regulă, investigațiile ANI privind averile funcționarilor durează ani de zile. Sursele banilor sunt dintre cele mai diverse, începând cu luarea de mită și terminând cu împrumuturi fictive între rude, care sunt greu de demonstrat. De multe ori, aceste verificări apar ca urmare a înregistrării unor dosare penale. Așa a fost și în acest caz.
O primă ipoteză privind sursa banilor nejustificați ai judecătoarei Mazilu pare să fie legată de fostul ei soț, Cristian Relu Aparaschivei. El ar fi fost persoana de încredere a controversatului om de afaceri Remus Truică. În 2015, DIICOT a deschis o anchetă, așa numitul dosar al creditelor acordate de Banca Română de Dezvoltare (BRD) unor VIP-uri. Truică a fost cel care, timp de doi ani, ar fi accesat credite bancare în baza unor documente false. BRD a fost prejudiciată cu peste 43 de milioane de euro. Persoanele vizate în acest dosar ar fi luat, în baza unor documente falsificate, 17 credite. Banii nu au fost restituiți.
Primele puneri sub acuzare
Acela a fost momentul în care a început urmărirea penală şi împotriva lui Cristian-Relu Aparaschivei (fostul soț al judecătoarei), pentru constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. Alți suspecți în dosar erau jurnalistul Sorin Roşca-Stănescu şi magnatul media Adrian Sârbu - pentru constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani.
După înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), având în vedere funcția de judecător pe care o ocupa Cristina Gabriela Mazilu, dosarul a fost trimis la Parchetul General pentru continuarea cercetărilor. Am întrebat care este soluția pronunțată în dosar, dar, până la publicarea articolului, nu am primit un răspuns.
Cea mai recentă declarație de avere a judecătoarei Mazilu este goală.
Nu are niciun teren, nici casă în București, ceea ce înseamnă că încasează de la serviciu 600 de euro pe lună pentru plata chiriei, și declară că nu are conturi bancare. În schimb, are o datorie de 150.000 de euro la un anume Gabriel Mazilu, datorie pe care trebuie să o plătească până la sfârșitul anului 2023.
Potrivit aceluiași document, cei doi copii ai judecătoarei învață la o școală privată, iar taxa anuală de școlarizare, în valoare de 22.000 de euro este plătită de „Cristina și Gabriel Mazilu”.
Fostul soț, Relu Cristian Aparaschivei, a plătit anul trecut pentru cei doi minori o pensie de întreținere în valoare de 48.000 de lei, lucru care reiese din același document.
Averea de altădată
Nu la fel stăteau lucrurile în 2009. Potrivit declarației de avere de la acel moment, judecătoarea Mazilu deținea acum 14 ani un apartament de 150 metri pătrați în București, cumpărat în 1998 de la Administrația Fondului Imobiliar (AFI), soțul era acționar în două firme și a dăduse bani cu împrumut: către o persoană fizică, Eugen Pop, 200.000 (fără a preciza moneda), și către o firmă, SC Green Automotive, 150.000 (tot fără a se preciza moneda).
Soții Mazilu aveau și datorii la BRD. Judecătoarea - 15.000 și soțul - 1.500.000 (fără a se preciza tipul monedei), sub formă de „credit cu ipotecă pe bunul unui terț și garanție imobiliară”. Soțul de atunci, Cristian Relu Aparaschivei, avea și o datorie de 750.000 (nu știm dacă lei sau euro) la SC Reciplia SRL, firma offshore înființată de Remus Truică prin care derula majoritatea afacerilor, inclusiv așa-numita Afacere Băneasa, în care au fost condamnați la închisoare Prințul Paul, Remus Truică (fost consilier al premierului Adrian Năstase) și oamenii de afaceri israelieni Benny Steinmetz și Tal Silberstein. Prejudiciul din dosar: 135 de milioane de euro.
Carieră de invidiat
Judecătoarea Mazilu a fost promovată recent de la Tribunalul București, la Curtea de Apel București, prin delegare. Numele ei apare în componența Secției V civile.
Am cerut Curții de Apel București un punct de vedere față de anunțul ANI care o acuză pe judecătoare de îmbogățire nejustificată cu 6 milioane de euro, dar până la publicarea materialului nu am primit un răspuns.
În ianuarie 2019, Cristian Gabriela Mazilu apărea ca detașată la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), fiind apropiată, potrivit unor unor surse, de fostul președinte al Consiliului, Bogdan Mateescu, cât și de Iulia Craiu, cea din urmă delegată de CSM ca șef de Secție la Curtea de Apel București.
Comisarul șef și cele 3 milioane de euro
Un alt suspect în dosarul deschis de DIICOT în 2015, privind o posibilă schemă de fraudare a BRD, este Ionuț Victor Nicoreșteanu, în prezent comisar sef la Directia Generală De Poliție a Municipiului București. El nu ar putea justifica - spune ANI - 1,2 milioane de lei, diferență între venituri și cheltuieli.
Potrivit declarației de avere din 2021, comisarul șef avea o datorie la BRD de 3 milioane de euro, în urma unui contract din 2009, pentru care a fost executat silit în 2013. Conform datelor de la dosarul DIICOT, interpușii care au ridicat banii de la bancă cu acte false ar fi primit de fiecare dată 3 milioane de euro.
