Decizia finală va fi a CSM, după ce președintelui Iohannis i-a fost luată prerogativa de a semna numirea în funcție a judecătorilor de la vârful sistemului, ca urmare a modificărilor făcute de Coaliția PSD-ALDE la legile justiției. Modificările, printre care și scoaterea șefului statului din joc, au fost criticate apăsat de organismele internaționale- Comisie Europeană, Comisia de la Veneția și GRECO. Și magistrații români au luat poziție în repetate rânduri față de această schimbare de procedură.
Mandatul Corinei Corbu în fruntea Curții Supreme va începe la jumătatea lunii septembrie, atunci când încetează cel al Cristinei Tarcea.
În timpul interviului susținut în fața de secției de judecători a CSM, dominată de Lia Savonea, judecătoare considerată apropiată de actuala putere, Cristina Tarcea a invocat faptul că procedura de desemnare ar fi nelegală. Potrivit actualei șefe a ÎCCJ, procedura trebuia declanșată la 30 de zile după ce funcția ar fi rămas vacantă, mai exact după ce ea și-ar fi încheiat mandatul și nu înainte cu atâtea luni. Chestiunea a provocat dispute între Tarcea și Corbu.
Înaintea audierilor, Tarcea a spus că asupra unui șef de instanță supremă se fac mereu presiuni, dar nu a dat amănunte.
Judecătoarea Corina Corbu a fost numită, prin decret, de președintele Iohannis la şefia Secţiei Contencios a ICCJ. Ea fusese trimisă în judecată de DNA în 2014, în dosarul în fostei judecătoare Gsbriela Bârsan, sub acuza de complicitate la favorizarea infractorului, dar a fost achitată. Pe perioada procesului, Corina Corbu a lucrat la societatea de avocatură Mușat & asociații, cea care l-a apărat pe președintele Iohannis în procesul de incompatibilitate de la ICCJ, deschis de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
Facebook Forum