Jurnalistul Andrei Kuzneciuk, de la Serviciul Belarus al RFE/RL, cunoscut la nivel local sub numele de Radio Svoboda, a intrat pe 21 august în cea de a 1.000-a zi de închisoare pentru acuzații despre care și jurnalistul și RFE/RL și organizațiile pentru drepturile omului spun că sunt instrumentate politic.
Kuzneciuk, tată a doi copii, a fost arestat pe 25 noiembrie 2021 și inițial condamnat la 10 zile de închisoare pentru acuzații de huliganism pe care le-a respins.
După ce a executat pedeapsa, Kuzneciuk a rămas în închisoare și acuzat de crearea unui grup extremist.
Pe 8 iunie 2022, tribunalul regional Mogilev din estul țării l-a găsit vinovat pe jurnalist și l-a condamnat la șase ani de închisoare.
Procesul a durat doar o zi.
Grupurile pentru drepturile omului din Belarus spun că jurnalistul este, de fapt, prizonier politic.
Kuzneciuk, care și-a susținut permanent nevinovăția, alături de alți 150 de prizonieri politici din Belarus, inclusiv un alt jurnalist RFE/RL, Igor Losik, și fostul candidat la președinție Viktor Babarika, ispășesc pedepse în aceeași colonie corecțională nr. 1 din Novopoloțk, localitate din nordul țării.
Colonia corecțională nr. 1 este cunoscută ca unul din cele mai dure penitenciare din țară.
Inițial, teritoriul coloniei a fost ocupat de o serie de case temporare construite pentru muncitorii de la o rafinărie de petrol construită în 1958. Teritoriul a fost transformat ulterior în colonia corecțională nr. 10, unde erau trimiși membri ai grupărilor infracționale de crimă organizată.
Din 2010, autoritățile din Belarus au început să trimită prizonieri politici în colonia corecțională.
În 2017, penitenciarul și-a schimbat numele în colonia corecțională nr.1.
După ce alegerile prezidențiale controversate din august 2020 au declanșat proteste în masă față de victoria autocratului Alexandr Lukașenko, zeci de mii de belaruși au fost arestați pentru că și-au exprimat opoziția față de regim.
Represiunea i-a împins pe majoritatea politicienilor din opoziție, care spun că votul a fost fraudat, să părăsească țara temându-se pentru siguranța lor.
Guvernele occidentale au refuzat să recunoască rezultatele alegerilor și nu îl consideră pe Lukașenka liderul legitim al țării.
Multe țări au impus mai multe runde de sancțiuni împotriva regimului său ca răspuns la suprimarea disidenței în țară.
