Activitatea parchetelor și a instanțelor judecătorești este aproape blocată, se analizează doar cauzele urgente. Instrumentarea dosarelor se amână, la fel și judecata lor, în condițiile în care prescripția faptelor este suspendată pe perioada stării de urgență.
De exemplu, cea mai mare instanță din țară, Tribunalul București, unde zilnic veneau aproximativ 3.000 de oameni cu treburi la tribunal și la judecătoriile aflate în aceeași clădire, a închis programul cu publicul din 12 martie până pe 31 martie, cu posibilitatea prelungirii perioadei. Astfel, niciun avocat sau justițiabil nu mai poate să consulte dosarele din arhivă, iar ședințele de judecată urgente se desfășoară în baza unui regulament strict. În perioada menționată sunt judecate doar măsurile preventive, cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi urgente, cauze cu arestaţi în procesele penale, cauze urgente în materie civilă, adică ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare, grevă și achiziţii publice privind produse medicale. Toate celelalte procese se amână, primele termene fiind stabilite pentru luna mai, părțile și avocații fiind anunțați prin telefon sau email.
Instanțe blocate
În dosarele urgente, toate procesele au stabilită o oră fixă de începere a judecății, iar acolo unde este posibil audierile se fac în sistem de teleconferință. În plus, multe ședințe sunt declarate nepublice pentru a limita accesul în săli și astfel să se prevină răspîndirea COVID-19.
„Instanțele judecătorești sunt aproape integral blocate, în baza decretului Președintelui României de instituire a stării de urgență, se judecă exclusiv cauzele deosebit de urgente, atât în materie civilă, cât și în materie penală. Aceasta înseamnă un număr de 40-50 de dosare zilnic la nivelul tuturor instanțelor din raza unei curți de apel medii. Sunt măsuri absolut necesare, similare cu cele luate în Italia, Franța, Olanda, SUA, Spania, chiar Rusia, spre exemplu. Ele au rolul de a preîntâmpina prezența în sălile de judecată a zeci și sute de persoane, cu șanse imense pentru contaminarea justițiabililor”, ne-a declarat Dragoș Călin, copreședinte al Forumului Judecătorilor din România.
Între 2 și 3 milioane de dosare pe an
Magistratul mai arată că, anual, pe rolul instanțelor din România sunt înregistrate între 2 și 3 milioane de dosare, iar perioada de acum va duce la amânarea judecății dosarelor și că, probabil în vară, în timpul vacanței judecătorești, se va recupera decalajul. „În acest timp, judecătorii nu sunt degrevați de activități, dimpotrivă, se redactează stocurile restante, efortul este zilnic, desfășurat mai mult de la domiciliu, lipsesc doar ședințele regulate de judecată. Pe perioada stării de urgență, prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă sunt suspendate de drept. Fiecare instanță comunică pe pagina de web și/sau pe portalul instanțelor lista cauzelor ce se judecă, cel târziu în ziua anterioară datei fixate pentru judecată. Situația de față, extrem de tristă pentru omenire, se pare că va ajuta la digitalizarea instanțelor românești. Deja comunicările sunt aproape exclusiv în format electronic, încep sa fie extrem de utile dosarele electronice existente”, mai consideră judecătorul Călin.
El mai arată că statul va trebui să ajute profesiile liberale, în special avocații, prin unele facilități sau amânări fiscale, determinate de starea de urgență.
Lucru în ture pentru procurori
În cazul parchetelor, situația este similară. Prin ordin al procurorului general, activitatea de relații cu publicul și audiențe în cadrul parchetelor s-a suspendat până la data de 30 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii.
Primirea sesizărilor, cererilor și memoriilor se realizează prin corespondență, folosind mijloacele de comunicare electronice sau trimiterile poștale. Intrarea persoanelor în sediile parchetelor, cu excepția personalului propriu și a celui din instituțiile sistemului judiciar, se va face numai după completarea unei declarații pe propria răspundere, iar procurorul de caz poate amâna efectuarea activităților procedurale care implică contactul direct cu persoanele, în măsura în care este posibil față de urgența cauzei.
„În limitele decretului prezidențial, procurorii lucrează în cauzele care sunt urgente. Se lucrează în ture pentru a evita expunerea întregului colectiv la o eventuală contaminare. Nu avem infrastructura necesară pentru a face audieri prin videoconferință, dacă sunt cazuri urgențe, audierile se vor face față în față. Dacă nu există urgență, respectiva cauză este suspendată, fiind suspendată și curgerea termenului de prescripție. A dat și parchetul general un ordin în acest sens, însă el, în anumite aspecte, încalcă decretul prezidențial. De exemplu, se cere în documentul Parchetului să se actualizeze evidența cauzelor care se vor prescrie în următoarele 6 luni, în condițiile în care termenul de perscripție este suspendat și nu știm cât va dura suspendarea. Acest lucru implică analiza a mii de dosare, zeci de polițiști și procurori pentru o statistică fără nicio valoare”, crede Bogdan Pîrlog, prim-adjunct la Parchetul Militar și președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”.
.
