Moțiunea de cenzură împotriva guvernului nu este oportună în condițiile actuale ale unei crize sanitare, iar UDMR nu va participa la semnarea ei, afirmă Kelemen Hunor, fără a spune însă cum vor vota parlamentarii formațiunii pe care o conduce.
„Nu ştiu. Nu am discutat. Vom discuta la momentul potrivit. Nu cred că, în perioadele în care sunt alte probleme, e oportun să vii cu o moţiune de cenzură, dar nici nu văd o catastrofă, fiind că este un instrument constituţional în mâna opoziţiei. Depinde de foarte multe chestiuni care se vor întâmpla în august. Eu atâta pot să vă spun, că noi nu vom semna o moţiune de cenzură. Asta e 100%. Mai departe, mi-e greu să spun, că în acest moment discutăm doar teoretic că ar exista, va exista, e posibil. Când va exista, atunci putem intra în detalii”, a afirmat Kelemen Hunor, miercuri la RFI, întrebat dacă UDMR va susține moţiunea de cenzură anunţată de PSD pentru luna august.
Liderul UDMR nu s-a arătat încântat nici de ideea amânării alegerilor.
„Cu amânarea alegerilor nu vom rezolva absolut nimic, vom crea alte probleme. În acest moment, eu nu cred că amânarea alegerilor ar fi o soluţie bună pentru autorităţile locale, ci ar amâna doar până când, până unde, până anul viitor? Şi ce se va rezolva? Rămân autorităţile locale cu primari şi consilieri locali, care nu au mandatul reînnoit, nu au legitimitatea necesară pentru a munci. Eu cred că în ziua alegerilor, prin dublarea secţiilor de votare, se poate reduce riscul de îmbolnăvire şi asta ar fi soluţia pentru ziua alegerilor”, a precizat Kelemen Hunor.
El a afirmat că o amânare acum a alegerilor ar putea conduce la imposibilitatea organizării lor până în mai sau iunie anul viitor.
„Dacă amânăm, atunci înseamnă că undeva anul viitor în mai, în iunie, putem organiza, nu cred că pot fi organizate mai repede. Pentru că nu cunoaştem foarte-foarte multe încă despre acest virus, nu se ştie când va fi valul doi, cum va arăta valul doi, dacă va fi în primăvara anului viitor, dacă va fi în iarna care ne aşteaptă, o iarnă oricum dificilă. Deci din acest punct de vedere, nici ştiinţific nu poţi să aduci argumente că va fi mai bine peste jumătate de an, peste un an, peste cât timp, din păcate”, a conchis Kelemen Hunor.
La jumătatea lunii august, PSD va depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Orban, a anunțat purtătorul de cuvânt al partidului, Lucian Romașcanu pe 19 iulie. Scopul: formarea unui guvern de uniune națională, care să organizeze alegerile locale și parlamentare de anul acesta.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu a vorbit în fiecare ieșire publică din ultima perioadă despre depunerea moțiunii de cenzură și despre cum aceasta va trece 100%.
Moțiunea de cenzură a PSD, intitulată “guvernarea minoritară Iohannis- Orban – eșecul garantat, multilateral dezvoltat”, a fost scrisă de senatorul Șerban Nicolae împreună cu o serie de parlamentari.
Textul moțiunii, consultat de Europa Liberă, a fost trimis președintelui PSD, Marcel Ciolacu, care a confirmat că se strâng semnături pentru demiterea guvernului Orban. PSD, ProRomânia, ALDE și parlamentarii PPU pot asigura majoritatea necesară adoptării moțiunii de cenzură. Forma finală a textului poate suferi modificări până la depunerea în Parlament.
Din textul moțiunii de cenzură obținut de Europa Liberă se poate observa cum social-democrații au încercat să introducă cât mai multe teme de atac la adresa Guvernului pentru a atrage voturi în Parlament de la cât mai multe partide parlamentare. Autorii precizează că moțiunea de cenzură nu are culoare politică și nu „urmărește beneficiul electoral al unui partid ori al unui politician”.
„Este anticorpul constituțional care trebuie să refacă sănătatea unei societăți afectate de eșec și iresponsabilitate. Nici Klaus Werner Iohannis nu are demnitatea ori înțelepciunea de a-i cere protejatului său să se retragă. Revine Parlamentului României înlăturarea anomaliei și restabilirea ordinii constituționale. Demiterea acestui guvern este un act de responsabilitate politică pe care trebuie să-l facă Parlamentul României pentru a prezerva constituționalitatea funcționării democratice a statului, respectarea legii și prioritatea votului cetățenilor”, se arată în documentul obținut de Europa Liberă.
