Klaus Iohannis: Alegerile parlamentare vor avea loc la termen

Președintele Klaus Iohannis a exclus posibilitatea amânării alegerilor parlamentare, despre care a spus că vor avea loc pe 6 decembrie „oricâte proiecte de lege ar pune pe masă unii parlamentari”.

Iohannis spune că, într-adevăr, CCR a constatat că parlamentul poate stabili data alegerilor, nu și în momentul actual, când s-a intrat în procedură de alegeri.

„Alegerile vor fi pe 6 decembrie, sunt pregătite deja. Mandatul parlamentului nu poate fi prelungit prin lege, e definit de constituție. Constituția prevede în anumite situații că alegerile pot fi organizate după terminarea mandatului dar nu mai târziu de 3 luni. Oricâte proiecte de legi ar pune pe masă unii parlamentari, care nu se mai satură, aceste lucruri prin constituție nu sunt posibile. Parlamentul poate stabili prin lege anumite lucruri și dacă CCR a constatat că Parlamentul poate stabili data alegerilor, sigur, doar că nu acum când suntem în plină pregătire pentru alegeri”, a spus Klaus Iohannis miercuri, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis atrage atenția că o democrație nu poate funcționa fără alegeri și a pledat pentru organizarea lor, dând exemplul organizării localelor care, în opinia sa, au „funcționat rezonabil de bine”, fără incidente epidemiologice.

Șeful statului spune că, în cazul în care numărul de cazuri de Covid-19 ar continua să crească, campania electorală s-ar putea desfășura în condiții mai speciale decât la alegerile locale, dar chiar și așa, alegerile trebuie să aibă loc.

„Nu putem să continuăm fără un Parlament cu puteri depline. Acest Parlament este unul care expiră pe 20 decembrie, așa scrie în Constituție. După care, chiar dacă ar rămâne, nu mai are puteri depline, nu mai poate să dea legi organice”, a mai spus Klaus Iohannis.

El a spus că se poate face campanie mai mult în online decât fizic și că actul de votare în sine nu e cu nimic mai periculos decât mersul la pâine.

„Cu cât am putea să amânăm alegerile? Constituția ne spune maximum trei luni și atunci ajungem la sfârșitul iernii. Nu cred că cineva își imaginează că situația epidemiologică peste trei luni va fi net mai bună în iarnă spre primăvară, față de 6 decembrie. Chiar dacă admitem, condițiile sunt speciale, suntem în pandemie, avem din păcate foarte multe persoane bolnave, trebuie să găsim o formă prin care facem campanie, mai mult online decât fizic, mai mult prin televizor, radio decât fizic și să mergem la vot. Actul de votare în sine nu este mai periculos decât mersul după pâine. Ați văzut, la alegerile locale organizarea a fost bună, au fost circuite diferite pentru intrare și ieșire, s-a dezinfectat, s-a măsurat temperatura, deci lucrurile au fost bine controlate și așa va fi și pe 6 decembrie la alegerile parlamentare”, a adăugat șeful statului.

Deputatul independent Adrian Dohotaru, ales acum patru ani pe listele USR, a depus un proiect de lege în Parlament pentru organizarea alegerilor parlamentare pe 14 martie. Inițiativa vine în întâmpinarea intenției PSD de a amâna alegerile parlamentare, lucru anunțat chiar de liderul partidului, Marcel Ciolacu.

El propune amânarea alegerilor până în luna martie din cauza evoluției epidemiei de coronoavirus și a creșterii numărului de cazuri noi. De asemenea, Dohotaru spune în expunerea de motive a proiectului său că spitalele destinate COVID-19 și în special secţiile de terapie intensivă care tratează pacienţi cu COVID-19 „au o capacitate care nu poate fi semnificativ extinsă curând din cauza deficitului de personal medical specializat pentru terapie intensivă".

Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis privitoare la stabilirea datei de organizare a alegerilor parlamentare, considerând că decizia este apanajul exclusiv al parlamentului.

Proiectul de lege care conferă însă parlamentului dreptul de a stabili data alegerilor nu a fost încă promulgat de președintele Iohannis.

Înainte de decizia CCR, Guvernul Orban a emis o hotărâre de guvern prin care alegerile parlamentare sunt convocate pentru 6 decembrie 2020.

Constituția prevede clar un termen de trei luni de zile de la încheierea mandatului pentru organizarea de noi alegeri pentru Camera Deputaților și Senat. Proiectul lui Dohotaru prelungește mandatul Parlamentului, dar respectă prevederile permise de legea fundamentală. Tot Constituția permite prelungirea de drept a mandatului parlamentului în caz de asediu sau stare de urgență, dar și președintele Iohannis și oficialii guvernamentali au respins posibilitatea declanșării unei noi stări de urgență.

Din 1989 încoace, stabilirea datei alegerilor parlamentare a fost apanajul exclusiv al guvernului. Profitând de faptul că legea făcută de Parlament nu a intrat încă în vigoare, Guvernul a emis hotărârea OUG 744/2020 care declara 6 decembrie 2020 ca dată a alegerilor parlamentare. Proiectul de lege întocmit de deputatul Dohotaru prevede abrogarea acestei hotărâri.

Calendarul electoral prevede următoarele repere, potrivit legii, până la începerea campaniei electorale în 6 noiembrie, cu 30 de zile înaintea alegerilor:

• 11 septembrie - constituirea Biroului Electoral Central;
• 15 septembrie - depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a alianței electorale;
• 21 septembrie – termenul–limită până la care alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opțiunea pentru votul la secția de votare sau cu opțiunea pentru votul prin corespondență;
• 21 - 24 septembrie - Misiunile diplomatice și oficiile consulare comunică Autorității Electorale Permanente propunerile privind sediile secțiilor de votare din străinătate;
• 25 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localitățile din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de votare, precum și numărul acestora;
• 27 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă întocmește listele electorale permanente pentru votul prin corespondență;
• 28 septembrie - Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziția Companiei Naționale „Poșta Română” — S.A listele electorale pentru votul prin corespondență;
• 1 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripţie;
• 7 octombrie – depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
• 7 octombrie - depunerea listelor de candidați ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale;
• 18 octombrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
• 18 octombrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale;
• 22 octombrie - depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripțiile electorale din țară;
• 22 octombrie - ultima zi în care alegătorii înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu pot depune la primarul unității administrativ-teritoriale de reședință cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință din țară;
• 27 octombrie - stabilirea și depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central;
• 28 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripție din țară;
• 30 septembrie - imprimarea buletinelor de vot prin corespondență pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
• 2 noiembrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripțiile electorale din țară;
• 6 noiembrie - aducerea la cunoștință publică a delimitării și numerotării secțiilor de votare, precum și a sediilor acestora;
• 6 noiembrie – începerea campaniei electorale.