De asemenea, el a spus că nu a fost convocat ambasadorul Federației Ruse în România la MAE pentru că nu există „dovezi concrete și indubitabile” privind ingerința Rusiei în alegeri.
„Noi știm ce s-a întâmplat, dar după proceduri diplomatice e destul de greu să arăți cu degetul: voi ați fost. La atacuri maligne, atribuirea e foarte complicată pentru că se poate face numai dacă ai dovezi concrete și indubitabile, iar în spațiul cibernetic e foarte greu de găsit ceva indubitabil.”
El a spus că intervenția a fost „prea subtilă” și că informațiile au apărut abia după primul tur de scrutin.
Cât privește responsabilitatea instituțiilor statului, Iohannis spune că, de fapt, legile au fost insuficiente.
„Nu fac pe nimeni responsabil pentru că intervenția a fost atât de subtilă și complexă încât practic mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur. Nu tot, au fost unele chestiuni care au fost observate.
A fost un candidat care a făcut o campanie care a costat zero, nu crede nimeni. Rețelele au obligația ca atunci când sunt alegeri să marcheze candidații și când nu mai e voie să facă campanie rețeaua să oprească campania”, a spus Klaus Iohannis într-o conferință de presă susținută miercuri la Bruxelles.
El spuns că Biroul Electoral Central a somat TikTok să oprească campania, dar că rețeaua nu a respectat somația, iar campania a continuat. „E o încălcare gravă a legislației electorale. Cum nu are baza în Europa, ci în China, rețeua și-a permis să ignore, iar BEC nu a avut niciun instrument să constrângă rețeaua, cum nici UE nu are”, spune șeful statului.
Președintele spune că influența străină a fost identificată abia ulterior și că „aici am avut sprijin de la parteneri strategici care au ajutat entitățile românești să găsească ce s-a întâmplat”.
„Să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce prea departe”, spune Iohannis.
În schimb, spune Iohannis, „legislația trebuie îmbunătățită. Dacă BEC constată că un candidat încalcă legea, trebuie să aibă instrumente. Probabil e nevoie de o cooperare mai strânsă între autorități și instituțiile care se ocupă de securitatea cibernetică”, a conchis șeful statului.
El a exclus posibilitatea de a-și da demisia, după ce a anunțat că-și va prelungi mandatul până va fi ales un nou președinte, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale.
„Constituția noastră e foarte clară, prevăzută expres în art. 82. Nu e o ingerință din partea mea, ci este articol din Constituție. CCR nu mi-a prelungit mie mandatul, CCR a subliniat că există acest articol și se aplică. CCR a spus: «atenție, e lege și legea se aplică». Eu nici nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că nu pot pleca? Dacă aș pleca, aș pleca prin demisie. Sigur, e posibil și acest lucru, dar nu aș face asta decât pentru un interes public major care altfel nu se poate rezolva.
Cred că alegerile ar trebui organizate destul de repede. O tergiversare nu va ajuta. Sper să se formeze cât mai rapid posibil noul guvern și să se clarifice această chestiune.”
Klaus Iohannis se află miercuri şi joi în capitala Belgiei, unde va participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest şi la reuniunea Consiliului European.
Miercuri, Iohannis participă la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Summitul UE - Balcanii de Vest se va concentra pe evaluarea implementării Planului de Creştere pentru această regiune şi pe eforturile de integrare regională, în contextul în care extinderea reprezintă principala investiţie geopolitică pe care Uniunea o poate realiza în vecinătatea sa.
Tot miercuri, potrivit programului oficial, şeful statului va avea o întrevedere, de la ora 16.00, cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Joi, preşedintele Iohannis va participa la Consiliul European, de la 11.30, ora României, unde pe agendă se află subiecte precum Ucraina, migraţia, situaţia din Orientul Mijlociu, pregătirea UE în domeniul civil şi militar şi răspunsul la crize, rolul UE în lume şi extinderea Uniunii, Republica Moldova, Georgia şi aspecte legate de libertate, securitate şi justiţie.
