Kosovo împlinește 18 ani, iar anul acesta aniversarea este marcată atât de proteste, cât și de sărbători. Declarația de independență este umbrită de procesul celui care a proclamat-o, fostul președinte Hashim Thaci, și în special de cererea procuraturii de a-i aplica o pedeapsă de 45 de ani de închisoare pentru crime de război.
În prezent, la Camerele Specializate din Kosovo de la Haga (tribunale speciale ad-hoc) au loc pledoariile finale în procesele lui Thaci și altor trei foști comandanți superiori ai Armatei de Eliberare a Kosovo (KLA sau UCK): Kadri Veseli, Jakup Krasniqi și Rexhep Selimi. Acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, aceștia se află în arest preventiv din noiembrie 2020.
Camera Specializată a fost înființată în 2015 de parlamentul din Kosovo pentru a judeca în principal foști combatanți ai UCK pentru crime de război și face parte din sistemul judiciar al Kosovo, dar funcționează cu personal internațional și are sediul la Haga. Teama de intimidare a martorilor a fost unul dintre motivele pentru care instanța se află acolo.
Pledoarii finale
În timpul pledoariilor finale, care au început pe 9 februarie și urmează să se încheie pe 18 februarie, Parchetul Specializat (SPO) a descris UCK ca fiind o organizație structurată în care cei patru inculpați dețineau funcții de conducere.
Procurorii au susținut că peste 50 de centre de detenție ale UCK au fost utilizate pentru a reține ilegal, abuza și ucide persoane considerate opozanți, inclusiv albanezi, sârbi, romi și alții.
Ei au mai afirmat că aproximativ 100 de persoane au fost ucise și au citat 437 de incidente de detenție între aprilie 1998 și august 1999, majoritatea implicând civili.
Procuratura a prezentat comunicate ale Statului Major al UCK care se refereau la uciderea presupușilor colaboratori cu Serbia și îi avertizau pe ceilalți să nu urmeze aceeași cale. Procuratura a susținut că crimele au fost comise pentru a consolida controlul asupra Kosovo și a subliniat rolurile inculpaților în cadrul conducerii UCK și al Guvernului provizoriu.
În timpul procesului, acuzarea a chemat aproximativ 125 de martori, mulți dintre ei anonimi.
Echipele de avocați ai apărării au respins acuzațiile și au susținut că o pedeapsă de 45 de ani ar echivala cu închisoarea pe viață.
Apărătorii lui Thaci au mai susținut că nu există dovezi directe ale existenței unui plan de preluare a controlului asupra Kosovo prin comiterea de crime.
Aceștia au afirmat că Thaci se afla adesea în afara Kosovo în perioada acoperită de actul de acuzare și nu a participat la ședințele Statului Major General.
Avocații apărării au mai spus că martorii internaționali au declarat că Thaci nu era suspectat de crime de război la momentul respectiv și că informațiile provenite din surse diplomatice și de informații nu îl implicau.
Personalități occidentale proeminente – printre care fostul comandant suprem al NATO în Europa (SACEUR) Wesley Clark, fostul oficial al Departamentului de Stat al SUA James Rubin și diplomatul american pensionat Christopher Hill – au depus mărturie în favoarea apărării.
Avocații lui Thaci au contestat afirmațiile procuraturii privind comanda și controlul efectiv al UCK, spunând că nu există dovezi că el ar fi știut de crimele comise de membrii UCK sau ai Guvernului provizoriu, sau că ar fi avut putere reală în calitate de prim-ministru.
Apărarea a concluzionat că acuzarea nu a reușit să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă că Thaci a contribuit la vreuna dintre infracțiunile invocate în actul de acuzare, inclusiv ucideri și detenții ilegale.
Cazul atinge o coardă sensibilă
Amer Alija, cercetător juridic la Centrul de Drept Umanitar din Pristina, a declarat că cererea de condamnare la 45 de ani de închisoare nu are niciun temei juridic în conformitate cu legea iugoslavă în vigoare la momentul comiterii presupuselor crime, în 1998-1999, sau în conformitate cu legislația actuală din Kosovo.
La acea vreme, pedepsele maxime puteau ajunge până la 20 de ani de închisoare, în timp ce, în conformitate cu legislația actuală din Kosovo, acestea pot ajunge până la 35 de ani.
Agon Maliqi, membru senior non-rezident al Centrului European al Consiliului Atlantic, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) că cererea procuraturii a atins „o coardă sensibilă” în întreaga populație din Kosovo.
Deși a reiterat că nu este jurist, Maliqi a descris cererea ca fiind jignitoare, scandaloasă și o încercare disperată a procuraturii de a ținti pedeapsa maximă pentru a asigura măcar o condamnare mai ușoară.
„Un verdict de vinovăție mi se pare improbabil. A solicita pedepse comparabile cu cele aplicate criminalilor de război care au ucis zeci de mii de civili nevinovați este complet disproporționat”, a afirmat el.
Pentru comparație, fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic a fost condamnat la 40 de ani de închisoare, pedeapsă care a fost ulterior prelungită la închisoare pe viață, pentru multiple acuzații, printre care masacrul a 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci la Srebrenica, atacuri ilegale asupra civililor în timpul asediului Sarajevo și purificarea etnică în urma căreia sute de mii de oameni au fost alungați din casele lor.
Partidul Democrat din Kosovo (PDK), fondat de Thaci și aflat acum în opoziție, a convocat o manifestație de protest pe 17 februarie la Pristina, în sprijinul celor patru inculpați.
PDK și-a exprimat nemulțumirea față de guvernul condus de prim-ministrul Albin Kurti în legătură cu modul în care a gestionat cazul de la Haga, afirmând că acesta nu a oferit îngrijire și sprijin adecvat foștilor lideri ai UCK în ultimii cinci ani, inclusiv în ce privește finanțarea echipei de apărare.
Kurti și partidul său, Mișcarea pentru Autodeterminare, au criticat îndelung Camerele Specializate și au votat împotriva înființării acestora.
Pe 11 februarie, după aproape un an de impas politic în ceea ce privește formarea guvernului, Kurti și-a început discursul adresat parlamentarilor – în timp ce prezenta componența noului guvern – afirmând că eforturile procuraturii de la Haga sunt „o încercare care contravine adevărului”.
O zi mai târziu, parlamentul nou ales a adoptat o rezoluție prin care se solicita un proces echitabil pentru acuzații de la Haga.
„Orice încercare de a echivala războiul de eliberare al UCK cu crimele agresorului sârb vinovat de genocid subminează încrederea în justiție și afectează grav pacea pe termen lung”, a declarat și președinta kosovară Vjosa Osmani, care candidează acum pentru un al doilea mandat.
După încheierea pledoariilor finale, cazul va fi transmis judecătorilor, care au la dispoziție trei luni pentru a pronunța verdictul. Alija a declarat că aceștia ar putea solicita o prelungire de două luni pentru a examina probele ample.
La 18 ani de la proclamarea independenței față de Serbia, Kosovo încă nu este recunoscut ca stat de câteva țări europene, inclusiv România, R. Moldova sau Rusia.
Articol preluat de la Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.