Linkuri accesibilitate

Ce riscă Laura Codruța Kovesi la întâlnirea cu procurorul care o anchetează, Adina Florea


Laura Codruța Kovesi, pe când era șefa DNA, perioadă în care sute de politicieni au fost cercetați penal pentru corupție

La prima oră a dimineții, Laura Codruța Kovesi va fi față-n față cu Adina Florea, procurorul de la Constanța refuzat pentru șefia DNA, care va ancheta redeschiderea dosarului privind aducerea în țară a lui Nicolae Popa în urmă cu opt ani.

Este primul dosar al Secției speciale de investigare a magistraților, înființată după intrarea în vigoare a modificărilor la Legile Justiției.

Cred că doamna va avea o viață foarte grea începând de mâine. O să aibă mai multe surprize, pentru că eu cred că vor fi foarte mulți denunțători în această perioadă.
Cătălin Rădulescu, supranumit ”Mitralieră”, deputat PSD, membru în conducerea Camerei Deputaților

Este vorba despre un dosar care a fost redeschis în 2017, în care Kovesi a fost audiată și care a fost clasat. Acuzațiile de nereguli în plata cursei cu avionul privat care l-a readus pe Popa în România păreau că s-au risipit odată cu declarația Poliției Române, care a anunțat public, prin comunicat, că din fondurile sale a fost plătit acest serviciu.

Abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă. Acestea sunt acuzațiile la adresa Laurei Codruța Kovesi.

Teoretic, mâine, Laura Codruța Kovesi ar trebui să fie înștiințată că este suspectă într-un dosar penal. Dacă nu s-ar duce, ar putea fi adusă cu mandat, adică dubă și, eventual, mascați. După toate informațiile, Kovesi se prezintă vineri la Parchetul General, așadar, duba și mascații dispar.

În cazul în care Secția specială anunță că au loc audieri ale unor persoane, acesta ar fi semnul că este posibil să fie pusă în mișcare acțiunea penală. Asta înseamnă că, din suspect, Codruța Kovesi ar putea deveni inculpat. Potrivit unor surse, Sebastian Ghiță, controversatul om de afaceri și fost deputat PSD, cu azil politic în Serbia și cercetat pentru mai multe infracțiuni de corupție, ar fi fost audiat în acest dosar. Prin skype. De Adina Florea.

Procurorul de caz ar putea cere, în aceeași zi, și control judiciar. Asta ar putea însemna interdicția pentru Kovesi de a părăsi țara, o solicitare care poate fi contestată în instanță. De asemenea, este posibil ca procurorul să ceară ca fosta șefă a DNA să se prezinte la fiecare trei zile la secția de Poliție. Ar putea cere arestarea? Teoretic, procurorul poate cere, numai că doar cu consimțământul CSM - secția de procurori - s-ar putea petrece reținerea. La Bruxelles, există temerea la nivelul unor oficiali, că Laura Codruța Kovesi ar putea fi reținută de autoritățile române pentru a o împiedica să devină procurorul-șef european.

Mai mulți magistrați consultați de Europa Liberă au atras atenția și asupra faptului că o cercetare penală a unui magistrat, urmată de un rechizitoriu admis de instanță coincid și cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de procuror până la finalul procesului.

Invitarea la Secția specială pentru investigare a magistraților coincide cu ziua în care Kovesi voia să plece la Bruxelles. Mai are doar doi pași de parcurs din finala pentru desemnarea procurorului-șef european. Audierea în Comisia LIBE a Parlamentului European și audierea în adunarea ambasadorilor la UE ai statelor membre. După informațiile publice, în comisia LIBE, cei de la PPE și o parte dintre neafiliați o sprijină pe Kovesi. Din informații neoficiale, în Comisia LIBE există o majoritate deja care o susține pe Kovesi pentru postul de procuror-șef european.

La nivelul ambasadorilor la UE, nu sunt încă părerile formate, însă amdasadorul Luminița Odobescu, care reprezintă România, se pare, după unele surse, că se va abține, iar după altele, că va vota împotrivă.

Va ajunge Kovesi la audieri? Potrivit europarlamentarului Cristian Preda, de la PLUS, Comisia LIBE ar putea amâna audierea lui Kovesi - care trebuie să se producă în același timp cu a celorlalți finaliști, magistrați din Franța și Germania. De asemenea, audierea ar putea fi și prin skype, spune Cristian Preda. Regulamentul de desemnare a procurorului-șef european indică faptul că în momentul audierilor candidații trebuie să se afle în sală. În ce măsură poate fi interpretat acest reper, ar putea fi speculație.

Coaliția aflată la putere nu a făcut un secret din faptul că nu o consideră pe Codruța Kovesi potrivită pentru această funcție. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a trimis la Bruxelles o scrisoare în care se opune alegerii fostei șefe a DNA în înalta demnitate europeană.

De la PSD, au venit declarații care i-au cerut lui Kovesi să se retragă din cursa pentru desemnarea procurorului-șef european. Cătălin Rădulescu, promovat recent în conducerea Camerei Deputaților de PSD, a declarat că Laura Codruța Kovesi „o să aibă mai multe surprize, pentru că eu cred că vor fi foarte mulți denunțători, în această perioadă, care au colaborat cu dânsa, într-un fel sau altul, șantajați sau puși să spună o mulțime de mizerii și cred că data asta acești denunțători, din ce știu eu, vor spune. Cred că doamna va avea o viața foarte grea începând de mânie”.

Despre piedicile care i se pun Laurei Codruța Kovesi se scrie pe larg în presa europeană și americană. În sprijinul său s-au pronunțat președintele Iohannis, care a cerut „maximum de corectitudine și rapiditate” în ancheta deschisă de Secția specială de procurori.

​Ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, și-a exprimat, la rândul său, dezamăgirea față de încercarea de discreditare a lui Kovesi și i-a urat succes în finala cursei pentru obținerea postului de rang înalt.

Cu toții vorbesc despre o anchetă corectă și rapidă și solicită neamestecul politicului în investigație. Principala problemă tocmai aceasta este - Kovesi este primul magistrat investigat de o entitate care a fost criticată de Comisia Europeană, de Comisia de la Venezia și de GRECO încă de la introducerea în legislație, la finalul anului 2017. Până în toamna lui 2018, când au intrat în vigoare modificările la Legile Justiției, au existat nenumărate critici. Comisia de la Venezia, forul cu cea mai înaltă reputație în materie legislativă din Europa, ale cărui recomandări sunt respectate de toate țările din Uniunea Europeană, a avut păreri severe despre înființarea acestei secții. Vorbim aici despre schimbarea unei entități care exista în subordinea DNA și care avea peste 150 de magistrați la București și în teritoriu și care investigau presupusele încălcări ale legii de către magistrați.

Modificările legislative ale lui Tudorel Toader au mutat această entitate la Parchetul General și a prevăzut doar câteva posturi de procurori. Comisia de la Venezia, care a considerat că modificările lui Toader subordonează politic procurorii, a spus că această secție specială ar putea deveni un instrument de intimidare a magistraților.

Înainte de audierea Laurei Codruța Kovesi, Secția specială a dat un comunicat în care a considerat că este supusă la presiuni și intimidări. „Atragem atenția asupra faptului că orice încercare de intimidare a procurorilor în activitatea pe care aceștia o desfășoară reprezintă presiuni și ingerințe nepermise în activitatea procesual penal, sens în care facem apel la toți reprezentanții partidelor politice și a formatorilor de opinie la adoptarea unei atitudini decente și rezervate, libertatea de exprimare trebuind a fi menținută în limitele rezonabile ale unui discurs public moderat și echilibrat”, se arată în comunicatul citat.

Kovesi va fi anchetată penal după ce vreme de mai bine de zece ani instituțiile pe care le-a condus au trimis după gratii zeci de politicieni și au anchetat sute de persoane publice pentru corupție. În sprijinul său au fost anunțate proteste de stradă la București și Cluj. Pe rețelele sociale circulă îndemnuri la proteste și propuneri de slogan „Codruța, pleacă! De la Bruxelles, arde-i pe corupți”, o aluzie la principala activitate a procurorului-șef european - urmărirea fraudelor cu fonduri comunitare.

XS
SM
MD
LG