„Reperul nostru pentru succes va fi încrederea cetățenilor în instituția noastră”, a spus Laura Codruța Kovesi despre nua sa atribuție, ca șef al Parchetului European Anticorupție, într-un articol publicat de The Guardian.
Ziarul britanic amintește că Laura Kovesi „este oprită pe stradă pentru fotografii și strângeri de mână în țara de origine” și menționează că a avut susținători pentru a ocupa funcția de procuror-șef EPPO în întreaga Europă, că a fost susținută de multe guverne, dar nu de al său. Este vorba despre perioada în care la Palatul Victoria se afla PSD.
Întrebată dacă va ezita să pună sub acuzare înalți oficiali europeni pentru fraude cu fonduri europene, Kovesi a spus - „Evident, vom acționa. EPPO va fi un parchet independent și va trebui să demonstrăm că nimeni nu este mai presus de lege”.
Codruța Kövesi se așteaptă ca EPPO să primească peste 3.000 de cazuri. Ea s-a luptat să crească bugetul agenției, propus la 37,7 milioane de euro. Oficialii UE susțin că fondurile, deja majorate o dată, sunt suficiente pentru anul de lansare și speră că organizația va fi gata să înceapă - așa cum era planificat - undeva în 2020.
EPPO este un organism independent al Uniunii Europene, responsabil cu urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii.
Activitatea noului parchet va avea ca rezultat mai multe investigații și mai multe urmăriri penale, precum și o apărare mai puternică a statului de drept în UE, a declarat Kövesi într-un interviu.
Kövesi va conduce această organizație din Luxemburg, unde va fi asistată de un procuror din fiecare țară participantă, în timp ce anchetele vor fi conduse de procurori dedicați din statele membre.
Cea mai mare problemă a acestei instituții este decizia a 5 state membre ale UE - Danemarca, Irlanda, Ungaria, Polonia și Suedia - să nu se alăture proiectului. În încercarea de a convinge Ungaria, unde prietenii și familia primului ministru au câștigat contracte europene cu finanțare comunitară, oficialii UE au încercat să lege plata fondurilor UE de situația statului de drept. Ungaria a refuzat să participe la proiectul Parchetului European.
Așteptările de la Kövesi sunt mari, mai scriu jurnaliștii britanici. Ei citează familiile jurnaliștilor de investigație uciși, Daphne Caruana Galizia (din Malta) și Ján Kuciak (din Slovacia), au scris consiliului de miniștri al UE pentru a o susține pe Kovesi, descriind-o drept „cea mai valabilă și mai distinsă candidată pentru acest post”. Ei au spus despre procurorul român că se afla în aceeași situație cu jurna Caruana Galizia și Kuciak, care au vizat corupția la nivel înalt.
Iată ce a spus Kövesi cu privire la aceste așteptări: „Sunt aceeași persoană care am fost și până acum, așa că voi face tot posibilul … și nu voi fi singură în asta”.
Pe de altă parte, Kövesi, care preferă să nu comenteze politica din România, a declarat că DNA are încă procurori curajoși, și că speră că noul guvern va schimba o lege din 2018, care a fost criticată pentru că slăbește independența magistraților (Legile Justiției, n.r.) și lupta împotriva corupției.
După ce România a aderat la UE în 2007, unele guverne ale UE s-au plâns că țara cu un nivel ridicat de corupție a fost lăsată să intre în familia europeană prea curând. Kövesi are o perspectivă diferită, susținând că lupta împotriva corupției s-a schimbat fundamental după aderarea României.
Acum, ea va concentra aceeași atenție asupra combaterii corupției în 22 de țări.
