Ca procuror șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi spune la Interviurile one2one că vede cu ochi buni Justiția din România.
Justiția este independentă, iar România nu este printre cele mai corupte țări din Uniune, crede Kövesi acum, când conduce investigații mari în zeci de țări.
Dacă o țară a UE nu raportează fraude nu înseamnă că este curată, mai arată șefa EPPO (European Public Prosecutor’s Office).
Laura Codruța Kövesi a fost mai bine de 11 ani procuror general al României, respectiv procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Iată cele mai importante declarații:
- Despre cum arată Justiția din România, din biroul de procuror șef al Parchetului European
„Justiția din România o văd foarte bine, la un nivel foarte ridicat. Cred că avem colegi profesioniști, nivelul de independență este ridicat, nivelul de profesionalism este ridicat.(...) Există încă tentația, în România, de a spune că România este una dintre cele mai corupte țări pentru că avem multe investigații. Dar nu este așa.”
- Despre ancheta Parchetului European privind achizițiile de vaccinuri împotriva Covid 19, de către Comisia Europeană
„Este un dosar complex, se lucrează în dosar, dar trebuie să luăm în considerare faptul că anumite activități s-au derulat pe teritoriul unor state care nu sunt membre în Uniunea Europeană. /.../ Statele Unite este unul dintre ele și atunci, cu siguranță, va dura această investigație. (...) Am primit foarte multe plângeri, sute de plângeri am primit de la cetățeni din diverse state membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România.”
- Despre rolul pe care îl cere Parchetul European în depistarea celor care încalcă sancțiunile Uniunii impuse Rusiei
„Să vedem în ce măsură statele membre vor ajunge, cât de curând, la un consens și vor lua o decizie în acest sens. Noi suntem pregătiți să o facem. De altfel, noi și avem o parte din competență, pentru că aceste infracțiuni se manifestă, spre exemplu, sub forma infracțiunii de contrabandă. Noi deja investigăm infracțiuni de contrabandă. (...) Dacă mâine avem baza legală, mâine și putem începe noi investigațiile.”
- Despre prevenirea fraudării banilor europeni alocați Ucrainei de Uniunea Europeană
„Am semnat un protocol de colaborare cu Parchetul General (n.r. din Ucraina) și tocmai acesta a fost rostul protocolului pe care l-am semnat, să stabilim un sistem de lucru, puncte de comunicare și cum o să lucrăm în aceste cazuri. (…) Din perspectiva mea, corupție în timp de război înseamnă trădare. (…) Noi trebuie să ne asigurăm că toate acele fonduri, toate ajutoarele financiare în special care sunt transmise de Uniunea Europeană, în Ucraina, sunt folosite în scopul pentru care ele au fost trimite și nimeni nu va deturna sau nu-și va însuși pe nedrept acele sume de bani.”
- Despre anchetarea achiziției de către Poliția Română a sute de mașini BMW
„Se fac investigații și în momentul în care o să putem anunța public anumiți pași din investigații, cu siguranță o să o facem. Dar, deocamdată, așa cum știți, am cerut documente, sunt analizate, se lucrează în dosar. Probabil o să avem cât de curând niște răspunsuri.”
România are o Justiție cu un grad ridicat de independență
Procurorul șef al Parchetului European spune că România a avut, de-a lungul timpului, imaginea unei țări profund corupte și pentru că infracțiunile din această sferă puteau fi detectate rapid.
Iar asta se datorează faptului că există o instituție dedicată combaterii corupției la nivel înalt - Direcția Națională Anticorupție (DNA) care are polițiști dedicați în structura sa, dar și legislație anume creată.
După ce a plecat de la conducerea DNA și a fost numită procuror șef al Parchetului Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi a constatat, mărturisește în interviul one2one, că alte state nici măcar nu descopereau marile fraude.
Șefa Parchetului Uniunii dă ca exemplu dosarul Admiral, în care s-a decoperit o fraudă de 2,2 miliarde de euro, din rambursarea de TVA, infracțiunile petrecându-se în 37 de state din lume.
Este un caz care a pornit de la informații privind activitatea în portul olandez Rotterdam, dar prima sesizare nu a fost făcută de autoritățile din Olanda, spune Kövesi.
În prezent, explică procurorul șef al Uniunii Europene, Parchetul European investighează 142 de cazuri de corupție în care anchetatorii suspectează că s-au fraudat 510 milioane de euro din banii publici comunitari alocați României.
Dosarul BMW. România
Printre acestea, se află și dosarul achiziției de către Poliția Română a 600 de mașini BMW. Recent, la interviurile one2one, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că Parchetul European a cerut documente cu privire la acest contract încheiat de Poliție cu Automobile Bavaria. Și Poliția a comunicat Europa Liberă că a transmis procurorilor europeni toate documentele necesare.
Pe rolul Parchetului European, se află acum 1.200 de dosare, iar anul viitor, volumul de muncă al magistraților europeni se va dubla. De aceea, șefa Parchetului Uniunii cere mai multe posturi și un buget mai mare.
Dosarul achiziției de vaccinuri împotriva COVID – ramificații în Statele Unite
Procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, spune că dosarul achiziției de vaccinuri împotriva COVID de către Comisia Europeană pentru toate statele membre și nu numai, la pachet, este unul complex și nu poate estima când va fi soluționat. Dar procurorii vor încerca să se grăbească, promite Kovesi.
Ea explică și că Parchetul European ține cont de faptul că anumite activități s-au derulat pe teritoriul unor state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, printre care se află Statele Unite ale Americii.
La începutul pandemiei de COVID, Comisia Europeană a semnat contractele cu marii producători de vaccinuri – Pfizer-BioNTech, Moderna și Astra Zeneca. Prețurile vaccinurilor au fost diferite, în funcție de companie.
Modul în care a fost încheiat contractul cu Pfizer-BioNTech și lipsa de transparență a unor detalii care ar fi trebui să fie publice a fost criticată în presa internațională.
În timpul pandemiei, cotidianul german Spiegel a scris despre acordul negociat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. Jurnaliștii au scris că șefa Guvernului Uniunii a șters mesaje din comunicarea cu reprezentantul companiei farmaceutice. Procurorii trebuie să stabilească, printre altele, dacă aceste mesaje au fost șterse intenționat sau nu.
Ursula von der Leyen este doctor în Medicină, iar soțul ei este director medical al unei companiei biofarmaceutice din SUA.
Mai multe state ale UE, printre care și România, au decis anul trecut să nu mai cumpere vaccinurile împotriva COVID-19 alocate României în timpul pandemiei.
