Potrivit familiei sale, cu care a avut o scurtă convorbire telefonică, Mohammadi a spus că a suferit abuzuri fizice grave în timpul arestării și detenției sale.
Mohammadi a declarat că „a fost atacată cu lovituri dure și continue la cap și gât cu un baston și apoi arestată cu violență”.
În timp ce era bătută, ea a spus că a fost amenințată și i s-a spus: „o vom face pe mama ta să te plângă”.
Familia lui Mohammadi a declarat că ea era, în timpul covorbirii telefonice, într-o stare fizică îngrijorătoare și a îndemnat avocații să depună imediat o plângere oficială împotriva structurii de securitate responsabile de arestarea ei.
Narges Mohammadi, în vârstă de 53 de ani, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2024 pentru lupta ei de peste două decenii pentru drepturile femeilor în Iran, a mers pe 11 decembrie la Mashhad pentru a marca a șaptea zi de la decesul lui Khosrow Alikordi, un avocat și activist pentru drepturile omului, a cărui moarte a stârnit controverse și acuzații de represiune politică.
Procurorul din Mashhad, Hassan Hematifar, a declarat pe 13 decembrie că 39 de persoane au fost arestate în timpul ceremoniei de comemorare.
El a spus că întrunirea a fost „organizată și gestionată” de persoane apropiate de Alikordi, inclusiv fratele său, Javad Alikordi, care a fost și el arestat.
Martorii și membrii familiilor au declarat că forțele de securitate au întrerupt evenimentul, provocând ciocniri și violențe.
Taghi Rahmani, soțul lui Narges Mohammadi, a declarat pentru Radio Farda al RFE/RL că ea a fost acuzată și că a avut „rol de conducere” a adunării, ca și de transformarea acesteia într-un miting anti-guvernamental. El a spus că este îngrijorător faptul că autoritățile au așteptat câteva zile pentru a o acuza oficial, argumentând că întârzierea sugerează că „plănuiau” ceva.
Mohammadi a declarat că bătăile au fost atât de severe încât a fost dusă de două ori la secția de urgențe a spitalului. Ea a spus că nu știe care este structura de securitate care o reține în prezent.
Potrivit relatărilor sale, în timpul și după arestarea sa, ea a fost acuzată de „cooperare cu statul Israel”, o acuzație frecvent utilizată de autoritățile iraniene împotriva activiștilor politici și a disidenților.
Citând mărturiile martorilor oculari, familia a declarat că aproximativ 15 persoane au participat la atacul asupra lui Mohammadi. Unii ar fi tras-o de păr, în timp ce alții ar fi bătut-o cu bastoane și bâte. Toți ar fi fost îmbrăcați în haine civile.
Familia a mai spus că în timpul ceremoniei s-a folosit gaz lacrimogen.
Mohammadi a petrecut o mare parte din ultimul deceniu după gratii.
Ea ispășea o pedeapsă cumulată de 13 ani și nouă luni înainte de a fi eliberată din motive medicale la începutul lunii decembrie 2024. La momentul noii sale arestări, se pare că era încă în tratament pentru o afecțiune nedivulgată.
De la eliberarea sa, Mohammadi și-a reluat activitatea în domeniul drepturilor omului, întâlnindu-se cu activiști civici din tot Iranul și participând la discuții internaționale, inclusiv la conferințe virtuale cu public străin.
Comitetul Nobel norvegian a condamnat „arestarea brutală” a lui Mohammadi și a solicitat autorităților iraniene „să clarifice imediat locul în care se află Mohammadi, să îi asigure siguranța și bunăstarea și să o elibereze fără condiții”.
Activistele pentru drepturile omului Sepideh Gholian și Pouran Nazemi ar fi fost, de asemenea, bătute în timpul confruntărilor.
Mai mulți alți deținuți, printre care Alieh Motalebzadeh, Pouran Nazemi și Hasti Amiri, au dat între timp telefoane scurte familiilor lor.
Ghazal Abdollahi, fiica lui Alieh Motalebzadeh, a declarat pe X că mama ei i-a spus că a fost reținută inițial de Organizația de Informații a Gărzilor Revoluționare Islamice, înainte de a fi transferată la biroul din Mashhad al Ministerului Informațiilor.
Abdollahi a avertizat că sănătatea mamei sale este în pericol grav, menționând că Motalebzadeh este o supraviețuitoare a cancerului de sân care a suferit operații chirurgicale, chimioterapie și radioterapie și are nevoie de medicamente regulate și îngrijiri specializate. Ea a spus că mamei sale i s-a refuzat accesul la asistența medicală de bază în timpul detenției.
Represiunea a urmat după moartea lui Alikordi, care fusese închis și care, în ultimii ani, reprezentase deținuți politici și familii care își căutau dreptatea.
Alikordi a murit pe 5 decembrie în biroul său din Mashhad. Autoritățile iraniene au declarat drept cauza decesului un atac de cord, dar familia și susținătorii săi au pus la îndoială explicația oficială.
Fratele său, Javad Alikordi, un avocat care ispășește în prezent o pedeapsă sub supraveghere electronică, a descris moartea ca fiind suspectă, invocând îndepărtarea camerelor de supraveghere din birou.
Autoritățile iraniene au difuzat o înregistrare video în care, potrivit acestora, se vede cum Alikordi se prăbușește la pământ în biroul său. Ele susțin că imaginile de calitate slabă confirmă afirmațiile lor. Familia și susținătorii lui Alikordi au pus la îndoială veridicitatea înregistrării video.
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
