Raportul Freedom House care evaluează de jumătate de secol libertatea în lume spune că anul 2022 reprezintă un posibil punct de cotitură privind libertatea globală. Anii anteriori de restricții impuse de pandemie, recesiunea, crizele militare și economice au generat instabilitate și au permis un avans al autocrațiilor.
Acolo unde democrația s-a consolidat, ca în Columbia și Leshoto, avansul s-a datorat competiției în alegeri pașnice. Cele două țări au trecut de la scorul de „parțial liber” în categoria țărilor libere. „În Slovenia, un scrutin competitiv, cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani, a dus la înfrângerea guvernului populist de dreapta, care amenințase în mod repetat libertatea presei și alte norme democratice”, consemnează raportul.
Din cele 210 țări și teritorii investigate azi pe criteriile respectării libertăților individuale, a libertății presei și de exprimare, a egalității în fața legii etc., 84 sunt cotate ca libere, ceea ce în procente înseamnă 40%. Primul studiu global realizat în 1973 număra 44 de țări libere din 148 investigate, adică un procent de 30%.
Europa se ține tare
Cu o populație de peste 630 de milioane de cetățeni, Europa se află în fața unei provocări de care depinde stabilitatea democrației și a păcii: din cele 42 de state europene numai 2% sunt considerate nelibere, 17% sunt parțial libere și 81% libere. Construcția europeană începută acum 65 de ani și oficializată după intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht în 1993 a produs o consolidare a libertății și a democrației în statele membre ale Uniunii Europene.
2022 este anul care a adus în Europa războiul, după aproape optzeci de ani de la Al Doilea Război Mondial. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, menit să îi anuleze dreptul la autodeterminare, a forțat democrațiile europene să regândească politicile de securitate, dar mai ales să reînvețe solidaritatea în fața agresorilor și a regimurilor totalitare. Sancțiunile economice impuse Rusiei și ajutorul dat Ucrainei de NATO și UE „până când va fi nevoie” au fost convenite, cu nesemnificative excepții, de toate țările.
Nu doar războiul este o amenințare, ci și tendințele iliberale, liderii radicali și partidele populiste care se opun măsurilor care întrețin sănătatea democratică. Italia, Ungaria, Serbia sunt câteva exemple.
Rezistența Europei este pusă astfel la încercare, cu minime șanse de a schimba parcursul ei. Drapelul UE fluturat de manifestanții georgieni în fața forțelor de represiune reprezintă simbolic dorința de libertate și democrație occidentală a unui popor oprimat.
Raportul Nations in Tranzit pe 29 de țări din Europa Centrală și de Est evaluate în 2021 așeza România, Bulgaria, Croația, în categoria țărilor cu democrație semi-consolidată, iar Slovacia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania în categoria țărilor consolidate democratic. Ungaria, Serbia, Moldova, Ucraina sunt evaluate ca state dominate de un regim hibrid, în timp ce Rusia și Belarus sunt definite ca regimuri autoritate consolidate.
Libertatea pentru jurnalismul independent s-a prăbușit
„Dintre toți indicatorii pe care Freedom in the World îi folosește pentru a evalua drepturile politice și libertățile civile, libertatea presei și libertatea de exprimare personală au înregistrat cel mai abrupt declin din 2005 încoace. Acest asalt a coincis cu adoptarea rapidă a tehnologiilor informației și comunicațiilor”, arată raportul Freedom House publicat recent sub titlul Expansiunea globală a guvernării autoritare.
Sudan, Siria, Tibet, Coreea de Nord și Turkmenistan au scoruri minime, dar jurnaliștii lucrează sub amenințări diverse și în Belarus, Rusia, Afganistan, Cuba, Arabia Saudită, Libia, Venezuela.
Libertatea presei e amenințată în 157 de țări și teritorii. Legi restrictive, hărțuiri, represalii fizice împotriva jurnaliștilor, cenzură, amenințare cu moartea sau execuții fac parte din arsenalul regimurilor autoritare.
Rusia s-a aflat în topul țărilor care au luat în 2022 măsuri drastice pentru limitarea libertății de exprimare și a presei, închizând instituțiile media independente ca Echo Moskvîi, Dojd, Vocea Americii, BBC, Meduza și declarându-i prin lege „agenți străini” pe corespondenții mediilor internaționale. Cuvintele interzise ca „război” sau „invazie” au dus la închisoare mii de cetățeni ruși.
Tacticile Moscovei s-au răspândit în Asia Centrală. Kârgâzstanul a copiat legile care vizează mass-media. Încercările parlamentului Georgiei de a impune organizațiilor civile legi de import din Rusia a eșuat în fața protestelor masive. Turcia și Belarus, în grade diferite, au impus limitări dure presei independente care critică puterea.
Raportul arată că nici în țările democratice jurnaliștii nu sunt protejați eficient iar sentimentul de teamă a descurajat investigațiile sau chiar exprimarea neinhibată a cetățenilor obișnuiți. La aceasta a contribuit și perfecționarea tehnologiilor de supraveghere folosită abuziv de multe state dominate de regimuri hibride sau totalitare. Dintre acestea China și Coreea de Nord se află în top.
„Spyware Pegasus a fost descoperit pe dispozitive din Franța, Ungaria, India, Israel, Mexic și Polonia. Printre victime s-au numărat jurnaliști și politicieni, în timp ce autorii au rămas necunoscuți și nu au fost trași la răspundere pentru abuzurile lor”, este o ilustrare convingătoare în raport.
Cinci recomandări utile
Ajutor pentru Ucraina
Forța democrațiilor occidentale este pusă la încercare din 24 februarie 2022 când au trebuit luate decizii comune pentru ca Ucraina să reziste în fața atacului barbar al Rusiei.
„Dincolo de distrugerile fizice devastatoare și de prețul emoțional, războiul este, de asemenea, un atac direct asupra eforturilor interne ale Ucrainei de a construi o democrație robustă”, subliniază raportul și atrage totodată atenția asupra riscului ca Rusia să câștige, acela de a „descuraja sau submina eforturile de democratizare în țările vecine de teama unor măsuri coercitive escalatorii din partea Kremlinului și a unor interferențe maligne suplimentare și ar putea încuraja alți conducători autoritari să întreprindă eforturi mai nerușinate pentru a submina democrația și drepturile omului”.
Sancțiunile economice trebuie aplicate fără întârziere. Recent, instituția Procurorului European s-a angajat să monitorizeze aplicarea sancțiunilor și să împiedice prin măsuri legale încercările de a le eluda.
Fără concesii pentru regimurile opresive
„Prea adesea, democrațiile păstrează tăcerea în legătură cu comportamentul autoritarist, deoarece au interese economice sau de securitate cu guvernul în cauză”, arată raportul. Ezitările unor țări în a se asocia măsurilor luate împotriva unor state autoritare sunt de cele mai multe ori determinate de interese economice. Reducerea dependenței de resurse este un pas obligatoriu impus mai mult ca oricând azi, când se știe că Rusia agresoare își alimentează războiul din petrodolari.
Prudența și rezerva trebuie să domine în relațiile cu liderii autoritari:„Liderii democratici ar trebui să se abțină de la a-i felicita pe așa-zișii câștigători ai unor alegeri fraudate” și de a le oferi „același grad de recunoaștere simbolică pe care îl primesc oficialii aleși în mod liber”.
Denunțarea fraudei în alegeri, a corupției, a loviturilor de stat, a abuzurilor de orice fel este calea corectă de urmat în strategiile diplomatice, dincolo de interese.
Protecția jurnaliștilor și a presei independente
„Democrațiile ar trebui să își intensifice eforturile de sprijinire a presei independente - inclusiv a jurnalismului de interes public și a presei din exil - prin asistență financiară și modele de finanțare inovatoare, sprijin tehnic, formare profesională și mentorat, și ar trebui să condamne atacurile împotriva jurnaliștilor și a instituțiilor media”, accentuează raportul.
Educația publicului și a jurnaliștilor pentru a recunoaște și combate dezinformarea, legi care să protejeze jurnaliștii și formatorii de opinie de hărțuirea nemotivată în instanțe, condiții care să asigure independența presei față de guverne sunt măsuri minime necesare.
Susținerea societății civile
Apărătorii drepturilor civile și organizațiile non-guvernamentale au un rol important în schimbare și în consolidarea democrației. Guvernele au posibilitatea să le susțină prin măsuri active și să îi apere pe cei amenințați:
„Democrațiile ar trebui să contribuie la furnizarea de sprijin medical, juridic și psihosocial, după caz. Atunci când acești apărători sunt încarcerați, guvernele democratice, grupurile internaționale ale societății civile și membrii publicului ar trebui să condamne detenția acestora, să solicite eliberarea lor imediată și necondiționată și să ceară renunțarea la toate acuzațiile”.
Între 2014 și 2021 autoritățile din cel puțin 36 de țări au amenințat, intimidat, hărțuit sau răpit disidenți exilați în diaspora din 84 de țări. Acest gen de hărțuire transnațională poate fi limitată prin refuzul represiunii pe teritoriul țărilor-gazdă.
Apărarea democrației
„Fiți clari și neapologetici cu privire la virtuțile democrației și neobosiți în eforturile de a o susține și apăra”, îndeamnă Freedom House.
Democrația se învață, iar cetățenii trebuie informați despre principiile și beneficiile acesteia.
Alegerile libere și corecte continuă să reprezinte semnul distinctiv al democrației și o garanție a beneficiilor asociate acesteia. Tratamentul egal în fața legii, respectarea libertăților și drepturilor, nediscriminarea asigură consistența democrației.
„Mai mult decât orice altceva, cinci decenii de rapoarte "Freedom in the World" demonstrează că cererea de libertate este universală. Anii au arătat că provocările populare la adresa guvernării autoritare sunt o temă recurentă chiar și în cele mai represive societăți”, este o concluzie credibilă. Demonstrațiile Primăverii Arabe, manifestațiile din Iran, Hong Kong, Thailanda sau „revoluțiile portocalii” o demonstrează.
Recunoscând imperfecțiunile democrației și monitorizând cu indicatori exersați în cinci decenii situația libertății globale, Freedom House face două constatări care merită subliniate:
