Linkuri accesibilitate

Legea lui Predoiu, contestată chiar de magistrați: Procurorul general va avea prea multă putere. Ce ne facem dacă nu e echilibrat?


Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a desființat Secția Specială, dar a generat alt scandal.

Două prevederi controversate din proiectul de lege prin care se desființează Secția Specială introduse de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, sunt criticate dur de magistrați, care susțin că este încălcată independența procurorului de caz și că se concentrează prea multă putere în mâna unui singur om.

E vorba de articolele care spun că urmărirea penală a unui magistrat acuzat de fapte de corupție se poate face doar cu avizul procurorului general, iar trimiterea în judecată doar cu avizul CSM.

Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție atrag atenția, într-un comunicat de presă, că asemenea prevederi nu au fost cerute niciodată de ”magistrații onești” și că ele sunt, de fapt, niștre privilegii. Mai mult, avertizează magistrații, se încalcă ”fără dubii independența procurorului de caz, creând un super-procuror, care se va bucura de impunitate totală, cât timp nu va avea cum să-și încuviințeze cercetarea propriei persoane”.

”Asemenea filtre în calea tragerii la răspundere penală a magistraților sunt în mod evident neconstituționale, pentru că ar situa magistrații deasupra cetățenilor obișnuiți. Mai mult, dacă astfel de modificări ar intra în vigoare, s-ar deschide calea spre crearea de privilegii și pentru alte categorii sociale, cum ar fi parlamentarii. Propunerea Ministerului Justiției este, prin urmare, cu totul inexplicabilă. Arătăm că nu a fost sesizată nici Comisia de la Veneția, pentru emiterea unui aviz, absolut necesar într-un astfel de context.

Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României (…) Faptul că în prezent secțiile CSM încuviințează luarea față de magistrații cercetați penal a unor măsuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vieții private (percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu) nu reprezintă un argument valabil, întrucât aceste măsuri nu sunt de esența urmăriri penale, spre deosebire de trimiterea în judecată, care este esențială”.

Ce te faci dacă nu ai procuror general echilibrat?

Alexandru Codreanu, procuror la parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și membru fondator al Asociației pentru Apărarea Statutului Procurorilor, susține într-o declarație pentru Europa Liberă că este riscant, pentru bunul mers al unui dosar penal, să se dea prea multă putere unei singur om, procurorul general, în a cărui numire factorul politic joacă un rol important.

”Dacă ai un procuror general echilibrat și echidistant, poate fi un lucru bun, dar ce se întâmplă în momentul în care nu mai ai un asemenea procuror general și toată puterea de decizie e concentrată în mâinile lui? În cazul CSM am putea discuta că este un organism colegial, decizia nu este concentrată în mâinile unei singure persoane. Un procuror general numit de un factor politic, după niște criterii care sunt oarecum neclare, ajunge să dicteze asupra bunului mers al unui dosar penal. Se lasă o foarte mare putere în mâinile unei singure persoane”, spune procurorul Codreanu.

Magistrații mai spun că recenta procedură de selecție a procurorilor de rang înalt ”nesocotește flagrant recomandările Comisiei de la Veneția, GRECO și Comisiei Europene”, iar încuviințarea trimiterii în judecată efectuată de secția pentru judecători a CSM ”poate fi de natură a pune presiune pe completul de judecată învestit cu soluționarea ulterioară a acelei cauze penale”.

Argumentul ”abuzurilor”

Alexandru Codreanu critică și argumentul adus de ministrul Predoiu în susținerea introducerii acestor prevederi și anume : ”garanții procesuale solide pentru protejarea independenței magistraților față de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri”.

”La momentul acesta eu nu vă rostul unei asemenea prevederi pentru că dacă nu avem abuzuri demonstrate prin hotărâri judecătorești definitive în toți acești ani pentru ce ar fi necesară o garanție? Vorbesc de abuzuri sistemice, nu de cazuri punctuale, care să fie un fenomen îngrijorător. Opinia mea este că aici discuția e mai mult politică, ține de felul cum își asumă ministerul justiției o chestiune destul de delicată. S-a țipat atât de mult pe anumite canale că există abuzuri, încât unele persoane chiar își imaginează că ele sunt o certitudine”, declară procurorul Codreanu pentru Europa Liberă.

Proiectul de lege pus în dezbatere publică introduce două noi pârghii, care nu se regăsesc în actuala lege: avizul din partea Procurorului General pentru începerea urmăririi penale în cazul unui magistrat și avizul din partea CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.

În actuala legislație, mai exact în Statutul procurorilor și judecătorilor, este necesar avizul CSM doar pentru arestarea sau percheziția unui magistrat, dar nu există niciun aviz al Procurorului General.

Potrivit proiectului, faptele de corupție ale magistraților reintră în competența DNA.

Ministerul Justiției argumentează în expunerea de motive această schimbare care lasă decizia anchetării penale a unui magistrat la îndemâna procurorului general, prin faptul că ar contribui la ”sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG