Decizia CCR a fost luată cu unanimitate de voturi. Cei care au sesizat CCR sunt președintele României, Înalta Curte de Casație și Justiție, PNL și USR.
În minuta ședinței se precizează că legea încalcă principiul separației puterilor în stat, prevăzut la articolul 1, al. 4 din Constituție, motiv pentru care actul normativ a fost declarat neconstituțional în întregime, iar Curtea nu a mai analizat celelalte obiecții.
Respectivul articol stipulează că: ”Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”.
Curtea mai spune că nu Parlamentul este cel care poate desecretiza decizii ale CSAT, ci guvernul: ”Parlamentul intrând în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor”. Astfel, dacă se insistă în continuare cu desecrertizarea, guvernul este cel care trebuie să dea o Hotărâre sau o Ordonanță.
Decizia de miercuri este foarte importantă în actualul context, pentru că, fiind declarată neconstituțională în integralitatea ei, Parlamentul nu o mai poate relua în aceeași formă, spune pentru Europa Liberă fostul judecător constituțional Augustin Zegrean.
”Legea merge înapoi la parlament, dar nu mai poate fi readusă în dezbatere pentru că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu mai poate fi reluată în alt proiect de lege. Ori de câte ori vor veni cu un proiect de lege identic, Curtea va spune la fel. S-a tăiat calea spre revizuirea sentințelor definitive pe motiv de protocoale, eu așa interpretez”, a declarat Augustin Zegrean.
Teoretic așa se întâmplă în cazul în care o lege este declarată integral neconstituțională, susține și deputatul USR, Stelian Ion, membru în Comisia juridică, dar cu cei de la PSD-ALDE te poți aștepta la orice.
”Sunt în stare să dea o hotărâre de guvern ca să desecretizeze decizia CSAT, apoi să reia legea în aceeași formă, au mai existat precedente. În mod normal, procesul trebuie reluat de la zero, dar ei au mai făcut așa: o simplă reexaminare apoi au trecut-o rapid prin parlament”, sustine deputatul USR pentru Europa Liberă.
Dincolo însă de aceste aspecte, decizia CCR de miercuri este foarte importantă pentru că amână pentru o perioadă punerea în aplicare a unor prevederi din lege care puteau arunca în aer decizii definitive de condamnare.
Astfel, unul dintre articole prevedea că toți cei care considerau că au fost vătămați într-un ”drept sau interes legitim” de protocoale, puteau cere revizuirea sentințelor definitive, o cale extraordinară de atac. Pentru a ataca sentințele, aceștia aveau la dispoziție un termen neobișnuit de lung, 3 ani, în forma inițială a legii erau doar 6 luni.
”Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei”, spune unul din articolele din lege.
Decizia de miercuri trebuie însă pusă în corelație cu cealaltă soluție dată de Curte, cea prin care a declarat nelegale protocoalele încheiate în 2009 și 2016. Acolo se vorbea de cauze ”pendinte”, deci aflate pe rolul instanțelor, acesta fiind aspectul care a deranjat cel mai tare puterea de la București.
Pentru cei condamnați definitiv, contestația în anulare pe motiv de protocoale nelegale se poate face doar în interiorul termenului de 30 de zile de la comunicare, potrivit legii existente. De aceea a ieșit ministrul Tudorel Toader și a anunțat că va da o OUG prin care va extinde acest termen până în 2014. Problema e că o astfel de Ordonanță are șanse mari să fie neconstituțională.
