Linkuri accesibilitate

Legile Justiției, golite de conținut pe ruta Bruxelles-București. Modificările controversate ale lui Cătălin Predoiu


Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a discutat trei legi la Bruxelles și le-a publicat într-o altă formă la București.

Legile Justiției agreate de ministrul Cătălin Predoiu cu Comisia Europeană au suferit modificări esențiale într-o lună, proiectele finale fiind diferite față de forma discutată cu partenerii europeni. Europa Liberă a comparat cele trei legi. „Câștigătorii” clari sunt CSM și Instanța Supremă.

Concluziile analizei reflectă că modificările propuse de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu au doi mari câștigători.

Primul este Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care primește o sumedenie de noi atribuții și duce în irelevanță Institutul Național al Magistraturii (INM), instituție care acum organizează toate concursurile din sistemul judiciar.

Al doilea mare câștigător al propunerilor legislative este președintele Instanței Supreme. Prin noua lege, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) gestionează bugetul de salarii al tuturor judecătorilor din România și are un cuvânt greu de spus în alegerea oamenilor de la instanța supremă.

Secția pentru judecători a CSM este controlată de grupul considerat fidel Liei Savonea, fosta șefă a Curții de Apel București. Mai multe voci din interiorul sistemului ne-au declarat că aceasta ar dori să devină președinte al Instanței Supreme în viitorul apropiat.

Institutul Național al Magistraturii, o anexă a CSM

Proiectul de lege privind statutul magistraților discutat cu partenerii europeni și publicat pe site-ul ministerului pe 22 iunie arată că Institutul Național al Magistraturii (INM) a fost scos din procedura de organizarea a concursului pentru tinerii magistrați.

Astfel, în forma agreată cu CE se prevedea că „regulamentul privind concursul de admitere în magistratură se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii”. Într-un final, fraza a fost modificată și trimisă la CSM pentru avizare sub forma: „Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”.

În ceea ce privește evaluarea periodică a judecătorilor, Minsterul Justiției a introdus un nou articol: „ Judecătorii Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt supuşi evaluării”, articol care nu exista în forma agreată cu CE.

Concursuri ghidate de judecătorii din Consiliu

În înțelegerea cu autoritățile de la Bruxelles se arată că promovarea judecătorilor la ÎCCJ se face prin concurs organizat de CSM prin Institutul Național al Magistraturii.

Forma finală spune că „promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului”.

Institutul Național al Magistraturii devine, în noua lege, o anexă a CSM.
Institutul Național al Magistraturii devine, în noua lege, o anexă a CSM.

Un alt punct fierbinte a fost promovarea la Instanța Supremă în urma unui simplu interviu, procedură aspru criticată de partenerii europeni.

Concursul pentru judecători la ÎCCJ presupunea, în varianta agreată cu Comisia Europeană „o probă scrisă, cu caracter teoretic şi practic”, frază care a dispărut din varianta ultimă a proiectului de lege. La fel, formatorul de la INM care ar fi trebuit să facă parte din comisia de concurs dispare din ultima propunere legislativă.

Vechime mai mare pentru procurorii șefi

În cazul numirilor procurorilor șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT, „aceștia sunt numiți de președintele României dintre cei care au 15 ani vechime”, în condițiile în care vechimea agreată cu partenerii europeni era de 12 ani.

Din comisia de interviu pentru desemnarea procurorilor șefi făcea parte, inițial, ministrul Justiției, vicepreședintele CSM, doi reprezentanți ai MJ, un procuror desemnat de Secţia pentru procurori a CSM. În noua formă a legii, dispare vicepreședintele Consiliului și sunt trecuți doi procurori desemnați de Secția pentru procurori.

La fel, în varianta ultimă a legii, numirea în funcții de președinți de instanțe și de parchete se face prin concurs organizat de CSM. În prima variantă, cea agreată cu partenerii europeni, legea spunea că concursul era „organizat prin INM”.

Suspendare anulată înainte de sentința finală

O altă modificare privește situația magistraților trimiși în judecată. În noua propunere s-a introdus un articol potrivit căruia „suspendarea din funcţie încetează şi în situaţia în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunţă în primă instanţă”, articol care nu se regăsea în forma agreată cu CE.

- Alt articol introdus fără a fi prezentat Comisiei este următorul: „judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă”.

Analiza comparativă a celor două proiecte de lege prin care poliția judiciară este desființată
Analiza comparativă a celor două proiecte de lege prin care poliția judiciară este desființată

- Aceeași lege a fost completată cu un nou articol, potrivit căruia „judecătorii la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea pot fi numiţi fără concurs sau detaşaţi în funcţia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

- O altă prevedere arată că magistrații pot fi puși sub control judiciar în cadrul unui proces, doar cu permisiunea secției de judecători sau de procurori dacă se impune obligația de a nu exercita funcția de magistrat. Această precizare nu se regăsea în forma agreată cu partenerii europeni.

- Altă modificare inedită este că membrii aleși ai CSM, după terminarea mandatului, pot intra în avocatură sau funcționa ca notari publici fără examen.

Completuri mai ușor de manipulat

În cazul legii privind organizarea judiciară, din forma trimisă Comisiei Europene au dispărut mai multe articole care stabileau desemnarea judecătorilor prin tragere la sorți în cazul completurilor care judecă recursul în interesul legii.

Fraza „schimbarea membrilor completurilor de judecată se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condițiile legii”, convenită cu CE, a fost înlocuită cu „schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

CSM capătă prin noile legi puteri sporite, în ciuda scandalurilor care au zguduit instituția în ultimii ani.
CSM capătă prin noile legi puteri sporite, în ciuda scandalurilor care au zguduit instituția în ultimii ani.

În legea inițială se prevedea ca Adunările generale ale judecătorilor „iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de lege”. În varianta finală, acest articol a fost eliminat.

Forma trimisă la Bruxelles prevedea că „sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern la fiecare 2 ani”. În varianta finală, a fost introduse trei noi cuvinte, „sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani”, modificare care schimbă total sensul articolului.

În prima variantă a legii, se spunea că „măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”.

În varianta finală transmisă la CSM s-a adăugat o propoziție. „Măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul general al Parchetului General, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”. Asta înseamnă că procurorul general, numit politic de ministrul Justiției, poate închide orice dosar care nu este făcut de DNA sau de DIICOT.

Independența DNA, înlăturată

Un alt articol eliminat din proiectul de lege agreat cu Comisia Europeană fără nicio explicație este următorul: „Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia”.

În cazul numirii și revocării procurorilor de la DNA, legea lui Predoiu a înlocuit avizul procurorului general cu avizul Secției pentru procurori a CSM.

Poliția judiciară, desființată

O altă prevedere cu efecte majore asupra luptei anticorupție și împotriva marii criminalități privește eliminarea polițiștilor judiciari din dosare. Noul proiect de lege desființează pur și simplu poliția judiciară care lucrează pe lângă parchete. Astfel, articolul care reglementează activitatea acestei structuri este eliminat în totalitate de noile legi ale Justiției.

Președinta ÎCCJ, Corina Alina Corbu devine unul dintre cei mai importanți actori din sistemul judiciar prin preluarea bugetului de salarii.
Președinta ÎCCJ, Corina Alina Corbu devine unul dintre cei mai importanți actori din sistemul judiciar prin preluarea bugetului de salarii.

O altă modificare majoră nediscutată cu Comisia Europeană este aceea că fondul de salarii al curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor este gestionat de președintele ÎCCJ.

„Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și este gestionat de aceasta, președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la aceste categorii de cheltuieli”.

Ministerul Justiției rămâne cu cheltuielile administrative pentru sediile instanțelor.

Fără tur 2 la alegerile din CSM

În cazul legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în proiectul final, alegerea membrilor este stabilită de numărul cel mai mare de voturi, nu de majoritate, turul doi fiind eliminat.

Alt articol prevede că lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri. A fost adăugată, suplimentar, o frază - „Dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare, lucrările Plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia”.

A fost eliminat și articolul care făcea publice ședințele CSM. Astfel, a dispărut din lege prevederea potrivit căreia „şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului, cu excepţia deliberărilor şi a audierilor în materie disciplinară”, articol agreat cu Comisia Europeană.

Mai mult, potrivit recentelor modificări, Secția pentru judecători a CSM adoptă regulamentele interioare ale instanțelor, iar procurorii din CSM regulamentele interioare ale parchetelor.

„Cererea de recuzare a membrilor secțiilor în materie disciplinară este inadmisibilă”, este o altă precizare a noii legi, iar secretarul general al CSM va fi obligatoriu judecător de meserie.

În forma agreată mai era un articol potrivit căruia „dispoziţiile prezentei legi privind procedura de numire pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii nu se aplică preşedintelui şi vicepreşedintelui în funcţie la data intrării în vigoare a acesteia, care îşi continuă mandatele până la data expirării acestora”. În forma trimisă la CSM acest articol a fost eliminat.

Mandate prelungite din pix

O altă prevedere controversată, dacă va fi adoptată, va menține actuala structură de putere din Înalta Curte și din marile Parchete cel puțin un an după terminarea mandatelor. În noua lege, șefii DNA, DIICOT, PG și ÎCCJ au mandatele stabilite la 4 ani. Deși principiul neretroactivității este unul esențial în justiției, MJ spune în propunerile de reformă ale sistemului judiciar că „Dispoziţiile prezentei legi privind durata mandatelor funcţiilor de conducere se aplică mandatelor în curs la data intrării în vigoare a acesteia, care se prelungesc de drept cu 1 an”.

Aceasta înseamnă că actuala șefă a ÎCCJ, Corina Corbu, ar putea rămâne în funcție până în 2026, nu până în 2025, iar procuroarea generală Gabriela Scutea și șeful DNA Crin Bologa ar putea rămâne în funcție până în 2024, nu până în 2023. Tot în 2024 expiră și mandatul actualului președinte al României, Klaus Iohannis.

Amendamente din concediu

Potrivit unei adrese a CSM către conducerile Curților de apel din țară trimisă vineri, 22 iulie, după terminarea programului, Consiliul a distribuit proiectele legilor Justiției pentru consultare. CSM cere ca până pe 8 august să se întrunească Adunările generale ale judecătorilor și să dezbată propunerile lui Cătălin Predoiu, în condițiile în care sistemul judiciar este în vacanță judecătorească și aproape trei sferturi dintre magistrați sunt în concediu.

Asociația Forumul Judecătorilor din România (FRJ), Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) și Asociația Inițiativa pentru Justiție susțin că marea reformă din sistemul judiciar este o dezamăgire, toate modificările nocive făcute de fostul ministru Tudorel Toader în perioada 2018 fiind păstrate, deși în raportul MCV din același an s-a recomandat suspendarea aplicării acestora.

Concluzia celor trei asociații este că „legile Justiţiei publicate la 21 iulie 2022 mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă” și că „partenerii europeni au fost înșelați fără niciun fel de reținere într-un joc insidios și interminabil de ministrul Justiției”.

Explicațiile lui Predoiu

Într-un comunicat ca reacție la criticile aduse acestor proiecte de lege, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, susține că proiectele s-au întins pe perioada vacanței judecătorești deoarece „Ministerul a prelungit calendarul de dezbateri publice pentru a analiza amendamentele primite în cursul lunii mai din partea sistemului judiciar și a societății civile (...) iar momentul inițierii procedurii de avizare la CSM a fost consecința logică și directă a prelungirii dezbaterilor publice, tocmai în urma semnalelor primite din sistemul judiciar”.

În legătură cu conținutul proiectelor, Predoiu arată că „ministerul Justiției este conștient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii și amendamente primite sau extrase din pozițiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituții”.

În plus, vor mai interveni modificări ale acestor proiecte atât din partea Guvernului cât și din partea Parlamentului. „Ministerul Justiției este conștient de faptul că forma și conținutul proiectelor pot și probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern și adoptării lor ca legi de către Parlament”, se mai arată în poziția Ministerului.

Ce cere Uniunea Europeană României

Până în 2023, România trebuie să adopte noile legi ale justiției asumate prin PNRR.

Ce prevede la capitolul „Bună guvernanță” acest subiect:

  • Consolidarea capacității DNA în lupta împotriva corupției prin asigurarea resurselor umane necesare, precum și sprijin logistic și recuperarea bunurilor și a prejudiciilor generate de infracțiuni, inclusiv prin extinderea mandatului instituțional al ANABI;
  • Noile legi ale justiției (legile privind statutul magistraților, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii) vor reprezenta elementul cheie al reformei. Acestea au în vedere consolidarea independenței magistraților, eficientizarea funcționării instituțiilor din sistemul judiciar, asigurarea unei formări profesionale inițiale și continue în acord cu nevoile sistemului judiciar, eficientizarea inspecției judiciare în acord cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și din Mecanismul ”Stat de Drept”, la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG