„Este un prim draft care urmează să fie analizat de Guvern, de CSAT, pe urmă de Parlament. Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că avem doar un prim draft”, a declarat președintele Klaus Iohannis, marți, întrebat despre pachetul de legi privind securitatea națională.
Klaus Iohannis nu ar fi trebuit să facă o astfel de remarcă, sunt de părere politologi, activiști și jurnaliști, care văd în mesajul președintelui un atac la adresa avertizorilor de integritate.
„Introducerea acestei mici note între paranteze a generat suspiciune, iar președintele nu a ieșit a doua oară să infirme această suspiciune că amenință pe cineva”, e de părere politologul Andrei Țăranu
Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor-șef la G4Media, publicația care a făcut publice proiectele de lege, consideră comportamentul abuziv, „specific regimurilor totalitare, în care forța statului e folosită împotriva celor care au curajul să denunțe inițiative nocive pentru societate.”
Elena Calistru, președinta Funky Citizens, ONG specializat în promovarea drepturilor omului și responsabilitate socială crede că declarația președintelui Iohannis este nepotrivită și surprinzătoare.
„Este președintele unui stat membru NATO și al unui stat membru al Uniunii Europene, state în care protecția surselor jurnaliștilor și a avertizorilor de integritate sunt destul de sus pe lista comportamentelor democratice. O astfel de scăpare arată o iritare în legătură cu scandalul care a pornit în spațiul public”, a declarat Calistru pentru Europa Liberă.
Ea crede că cel care a mers la presă cu un astfel de proiect nu a făcut altceva decât „un gest firesc pentru democrație”.
„Proiectele sunt de interes public, în mod cert, pun la îndoială niște mecanisme din interiorul instituțiilor care asigură securitatea națională și atunci acea persoană trebuie protejată și trebuie privită acțiunea sa din această perspectivă, a avertizorului de integritate, a sursei jurnalistului care raportează în legătură cu un subiect de interes public. O reacție nervoasă sau iritată în această direcție arată să sunt cât se poate de autentice acele proiecte”, a mai precizat Calistru.
Atât Pantazi, cât și Calistru văd amenințarea ca pe o descurajare la adresa avertizorilor de integritate.
„Sper să nu genereze frică”, spune Calistru. „Rămâne de văzut dacă se va produce acest efect de disuasiune”, completează Pantazi.
Guvernul vrea din aprilie limitarea drepturilor avertizorilor de integritate
Sub pretextul că trebuie să implementeze o directivă UE pentru protejarea avertizorilor de integritate încă din 2021, România a venit cu un proiect de lege care limitează drepturile pe care aceștia le au deja.
În aprilie, Guvernul Ciucă venea cu un proiect nou de lege, deși exista deja unul în Parlament, prin care limita o parte dintre drepturile pe care whistleblowerii le aveau deja. Motivul invocat era că deja trecuseră cinci luni de când România ar fi trebuit să implementeze directiva.
Georgiana Gheorghe, directoarea APADOR-CH, arăta într-o declarație pentru Europa Liberă care erau drepturile pe care proiectul de lege le limita și pe care aceștia le aveau încă din 2004.
„Nu exista (în legea 571/2004) această ierarhizare a căilor de raportare ca în actualul proiect. Conform actualului proiect, beneficiezi de protecție în calitate de avertizor de integritate și de protecția legii dacă mai întâi faci raportare către instituție, apoi mergi extern la organele de cercetare penală și abia apoi poți merge la presă. În aceste condiții, se poate interpreta că nu beneficiezi de protecție dacă mergi direct la presă”, arată Georgiana Gheorghe care este principala problemă a proiectului depus de Guvern.
Politolog - Serviciile nu au de ce să facă legile siguranței
Profesorul universitar, politologul Andrei Țăranu, consideră că o altă problemă majoră este legată de faptul că proiectele de lege care au devenit publice provin din zona serviciilor.
„Serviciile secrete nu au nicio cădere să facă legile siguranței naționale. Ele trebuie făcute de un for consultativ, intern sau internațional, și apoi să fie prezentate respectivelor servicii care să aducă argumente, amendamente, să spună cum ar vedea ele lucrurile”.
Țăranu consideră că un astfel de mecanism este necesar în România mai ales că aici au existat, de-a lungul vremii, suspiciuni de interferență a serviciilor în activitatea economică, politică sau chiar a mass-media.
„După 1990 a rămas această spaimă că Securitatea este prezentă, iar ce a apărut în acele proiecte, toate formele de impunitate la adresa acestor servicii, nu au făcut altceva decât să întărească senzația că Securitatea este în continuare prezentă în societatea noastră”, a mai precizat Țăranu.
Tăcerea presei
Apariția drafturilor de legi ale siguranței naționale au divizat și presa în două. Multe dintre ziarele online cu notorietate, dar și majoritatea televiziunilor, nu au tratat deloc subiectul sau l-au tratat tangențial.
„Este un subiect mult prea important pentru tăcerea cu care este tratat. Iar pe mine una asta mă îngrijorează, pentru că îmi arată că în acest caz e posibil ca unele instituții media să nu slujească neapărat interesul public, ci anumite interese particulare”, arată Cristina Lupu, președinte executiv al Clubului Român de presă.
Antena 3, Digi24 sau RTV au decis să nu acopere subiectul în jurnalele lor de știri. La Digi24, întreruperea contractului cu jurnalistul Cristian Tudor Popescu a fost pusă tot pe seama faptului că acesta ar fi avut o intervenție critică cu privire la conținutul acestora.
„Tăcerea televiziunilor este periculoasă pentru democrație. Acest tip de pachet de legi trebuie discutat și analizat în spațiul public deoarece, din momentul in care ar fi implementat, ar putea afecta relațiile de putere din societate. Noi, cetățenii, trebuie să fim consultați. Iar această dezbatere din societate se poartă si prin intermediul mass media. Când o bună parte din presă tace, oamenii rămân neinformați”, mai spune Lupu.
G4media.ro a publicat 10 proiecte de lege care prevăd modificarea legilor siguranței naționale.
Printre principalele noutăți aduse de acestea sunt obligația privind colaborarea fiecărui român cu serviciile secrete, posibilitatea acestora de a face afaceri sau modul în care le este verificată activitatea.
