Linkuri accesibilitate

Liderii civili din Myanmar, arestați. Armata preia conducerea țării


Aung San Suu Kyi, lidera guvernului din Myanmar, a câștigat Premiului Nobel pentru Pace din 1991

Armata din Myanmar a declarat luni stare de urgenţă pe o perioadă de un an şi a numit un general preşedinte interimar după arestarea liderei guvernului, Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint, a altor oficiali din Liga Naţională pentru Democraţie (LND), dar şi din alte partide mai mici, într-un raid militar organizat în timpul nopții.

Telecomunicațiile și internetul sunt în mare parte blocate.

Militarii au acuzat Comisia Electorală că nu a remediat „neregulile enorme” produse, potrivit acestora, în timpul alegerilor legislative din noiembrie, câştigate detaşat de partidul liderei Aung San Suu Kyi. Militarii susţin că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din parte a mii de alegători centenari sau minori şi au cerut publicarea listelor electorale pentru a fi verificate.

Partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi - criticată la nivel internaţional pentru modul cum a gestionat criza musulmanilor rohingya - a câştigat clar alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate.

Peste 12 ambasade, inclusiv cea a Statelor Unite şi Delegaţia UE, au cerut vineri Myanmarului să „adere la standardele democratice".

Luni dimineață, administrația de la Washington a cerut eliberarea necondiționată a politicienilor reținuți: „Statele Unite se opun oricărei încercări de modificare a rezultatelor alegerilor recente sau de obstrucţionare a unei tranziţii democratice în Myanmar şi vor acţiona împotriva celor responsabili în cazul în care aceste măsuri (arestările) nu sunt abandonate', a anunţat, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Junta militară a condus ţara în perioada 1962 - 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).

XS
SM
MD
LG