Liderii europeni au convenit joi să se adreseze Comisiei Europene cu solicitarea de a stabili un plan masiv de redresare economică pentru contracara efectele pandemiei de coronavirus și a reconstrui economiei celor 27 de state membre.
Chiar dacă nu a fost stabilită nicio sumă exactă, oficialii vorbesc despre un plan care să încadreze între 1 trilion și 1,5 trilioane de euro.
Totul despre evoluția coronavirusului, în România și în lume, citiți pe liveblogul Europa Liberă.
Unele guverne și-au exprimat preferința pentru subvenții în loc de împrumuturi pentru că ar ajuta la evitarea unor acumulări de datorii în țări care se confruntă deja cu astfel de probleme precum Italia.
Țări bogate din nordul Europei precum Austria se opun acoperirii datoriilor statelor mai sărace din sud pe care le văd drept iresponsabile fiscal.
Pe lângă planul de redresare economică, liderii europeni au cerut Comisiei Europene să revizuiască bugetul UE pentru următorii șapte ani care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
De asemenea, liderii europeni au convenit asupra unui buget de 540 de miliarde de euro stabilit de miniștrii de Finanțe din Eurogrup pentru a adresa probleme cauzate de pierderea locurilor de muncă, pentru companiile în dificultate și pentru finanțarea sistemelor sanitare puse în mare dificultate de pandemie.
„Şefii de stat şi de guvern au aprobat acordul Eurogrupului privind sisteme de siguranţă pentru angajaţi, companii şi state, un set de măsuri în valoare de 540 de miliarde de euro. Am cerut ca măsurile să fie operaţionale începând de la 1 iunie 2020", a comunicat Charles Michel, după videoconferința șefilor de stat și de guvern de joi.
„De asemenea, am convenit să lucrăm la elaborarea unui fond de relansare, considerat necesar şi urgent. Fondul va trebui să aibă o anvergură suficientă, vizând sectoarele şi zonele geografice europene cele mai afectate, pentru gestionarea unei crize fără precedent. Am invitat Comisia Europeană să analizeze nevoile exacte şi să prezinte urgent o propunere care să fie la nivelul provocărilor cu care ne confruntăm", a precizat preşedintele Consiliului European.
Conform preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, planul ar urma să fie prezentat în „a doua sau a treia săptămână a lunii mai".
Preşedintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că nu s-a ajuns la un „consens" între ţările UE privind transferurile către „regiunile şi sectoarele" cele mai afectate de criza economică declanşată de pandemie.
Foarte pornit în ultimele săptămâni împotriva „egoismului" ţărilor nordice, prim-ministrul italian Giuseppe Conte a salutat totuşi realizarea unor „progrese mari, de neconceput până acum câteva săptămâni".
„Cele 27 de ţări recunosc nevoia de a introduce un instrument inovator, care ă fie lansat de urgenţă, pentru a ne proteja economiile şi pentru a asigura o redresare europeană care nu lasă pe nimeni în urmă", a adăugat Conte, Italia fiind, alături de Spania, ţara cu cele mai multe decese provocate de COVID-19.
Vorbind reporterilor după o videoconferinţă a liderilor europeni referitoare la înfiinţarea unui fond comun pentru evitarea colapsului economic în regiuni ale blocului comunitar, Merkel a spus că liderii au convenit să este necesar un astfel de fond, dar nu au fost de acord asupra detaliilor.
„A fost clar pentru toată lumea să este nevoie de un fond de redresare. Doresc să spun foarte clar că o astfel de soluţie comună este în interesul Germaniei, pentru că lucrurile pot merge bine în Germania doar dacă merg bine în Europa”, a spus Merkel.
Cancelarul a mai spus că Germania va avea contribuţii mai mari la viitorul buget al UE, dar şi-a reiterat opoziţia faţă de eurobonduri.
„Nu este acceptabil ca datoriile să fie puse la comun”, a subliniat şefa guvernului german.
Înaintea acestui scurt summit - videoconferinţă al Consiliului European, care a durat mai puţin de cinci ore, diplomaţii europeni au manifestat scepticism, avertizând că nu va fi o reuniune la vârf decisivă.
Pandemia noului coronavirus a afectat profund economiile statelor membre. Este de aşteptat ca UE să înregistreze o scădere record a PIB-ului de 7.1% anul acesta, conform prognozelor FMI, în timp ce criza care ameninţă cele 19 ţări din zona euro riscă să fie cea mai gravă din scurta istorie a monedei unice, lansată în 1999.
Totul despre evoluția coronavirusului, în România și în lume, citiți pe liveblogul Europa Liberă.
