Oficialii din peste 30 de țări occidentale – așa-numita Coalition of the Willing – doresc garanții de securitate pentru Ucraina care să includă „angajamente obligatorii” pentru țară „în cazul unui viitor atac armat din partea Rusiei, în scopul restabilirii păcii”.
Un proiect de declarație dintr-o reuniune de la Paris din 6 ianuarie, la care au participat oficialii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spune că „capacitatea Ucrainei de a se apăra este extrem de importantă pentru asigurarea viitorului securității colective a Ucrainei și a zonei euro-atlantice”.
„Am confirmat că asigurarea suveranității și securității durabile a Ucrainei va fi parte integrantă a unui acord de pace și că orice soluție va trebui să fie susținută de garanții solide de securitate pentru Ucraina”, se arată în declarație, care poate suferi modificări.
„Atât partenerii coaliției, cât și Statele Unite vor juca un rol vital și strâns coordonat în furnizarea acestor garanții de securitate.”
Reuniunea a fost convocată în contextul unei intense activități diplomatice menite să pună la punct o propunere de pace.
Negociatorii șefi ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, participă și ei la întâlnire și este puțin probabil ca secretarul de stat Marco Rubio să vină, în ciuda speranțelor unor capitale europene că acesta va veni în capitala Franței.
Proiectul de declarație este cea mai clară formulare pe care aliații au dat-o cu privire la angajamentele militare de a asigura securitatea ucrainenilor după încheierea oricărui acord de pace cu Moscova.
Acesta prevede că sprijinul acordat Ucrainei de către aliați ar include un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului condus de SUA, sprijin pentru forțele armate ucrainene, o forță multinațională pentru Ucraina și „angajamente obligatorii de a sprijini Ucraina în cazul unui viitor atac armat din partea Rusiei, în vederea restabilirii păcii”.
„Aceste angajamente [obligatorii] pot include utilizarea capacităților militare, sprijinul în materie de informații și logistică, inițiative diplomatice, adoptarea de sancțiuni suplimentare”, se arată în proiectul de declarație.
Proiectul nu oferă detalii specifice cu privire la trupele care vor face parte din forța multinațională, dar unii oficiali au declarat că numărul care circulă în diferite capitale europene este de 15.000-20.000 de soldați, în timp ce alții speră că numărul va fi mai aproape de 30.000, care vor acționa sub motto-ul „mare, cer și uscat în siguranță”.
Se preconizează că cea mai mare parte a trupelor va proveni din Franța și Marea Britanie, care vor conduce componenta terestră și aeriană, în timp ce Turcia a indicat că va fi responsabilă de securizarea căilor de transport din Marea Neagră.
Întrebări nerezolvate
Deși prezența occidentală în Ucraina începe să prindă contur, mai sunt încă câteva semne de întrebare care trebuie clarificate, printre care „regulile de angajare” (ce ar constitui un incident la care soldații europeni ar răspunde) și garanțiile de securitate oferite de SUA.
Un diplomat european a recunoscut că o problemă care încă nu a fost rezolvată este modul în care să se răspundă la un eventual atac rus. „În esență, încă discutăm dacă vom riposta sau ne vom retrage”, a spus el.
În ceea ce privește garanțiile de securitate ale SUA, atât Bruxelles, cât și Kievul sunt din ce în ce mai optimiste că Washingtonul va oferi „un sprijin solid”, chiar dacă încă nu este clar ce formă va lua acesta.
Oficialii europeni au declarat pentru RFE/RL, sub condiția anonimatului, că ar putea exista soldați americani pe teren, într-un rol necombativ, care să observe, doar, încetarea focului.
Dar coaliția speră, de asemenea, că Washingtonul va continua să ofere „sprijin administrativ”, cum ar fi logistică și informații.
În noiembrie 2025, Trump l-a presat pe Zelenski să accepte o propunere de pace în 28 de puncte, pe care mulți o considerau extrem de favorabilă Rusiei.
Ucraina și aliații săi europeni – conduși de Marea Britanie, Franța și Germania – s-au grăbit să elaboreze o contrapropunere, prezentând în cele din urmă un plan în 20 de puncte care lua în considerare mai mult interesele Kievului, în special în ceea ce privește garanțiile de securitate și integritatea teritorială.
În cadrul întâlnirilor sale cu europenii, Zelenski va insista probabil asupra necesității unor garanții de securitate – din partea Europei, dar în conjuncție cu asigurări solide din partea Statelor Unite.
Probleme spinoase
Negociatorul șef al Ucrainei, Ruslan Umerov, a afirmat recent că „majoritatea pozițiilor – 90% din planul de pace – au fost deja convenite, lucrările continuând la detalii”.
Aceste detalii, care urmează să fie discutate marți la Paris, includ problema spinoasă a concesiilor teritoriale, Ucraina insistând ca linia de contact să fie înghețată sau ca întreaga regiune Donbas să devină o zonă demilitarizată.
O altă problemă este proprietatea centralei nucleare de la Zaporijia. Kievul respinge ideea ca Ucraina și Rusia să o exploateze împreună, preferând ca Statele Unite să intervină pentru a vinde energia produsă de aceasta Moscovei.
Puțini la Bruxelles cred însă că Rusia ar fi de acord cu vreuna dintre aceste propuneri, având în vedere că Kremlinul consideră în continuare că este în avantaj pe câmpul de luptă.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat de mai multe ori în ultimele săptămâni că Moscova va atinge obiectivele a ceea ce numește „operațiunea militară specială” fie prin acord, fie prin forță.
Având în vedere acest lucru, UE pregătește separat o nouă rundă de sancțiuni, a 20-a de la invazia pe scară largă de acum aproape patru ani, care va fi probabil prezentată statelor membre pentru aprobare la sfârșitul lunii ianuarie.
Articol tradus de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.