Linkuri accesibilitate

Liderii UE nu dau termen de aderare pentru țările din Balcanii de Vest


Slovenia - Statele membre ale UE și liderii partenerilor din Balcanii de Vest într-o fotografie de familie în timpul summitului UE-Balcanii de Vest de la Centrul de Congrese Brdo, lângă Ljubljana - la 6 octombrie 2021.

Liderii UE au reafirmat angajamentul blocului comunitar față de procesul de extindere, blocat pentru șase state din Balcanii de Vest, dar au respins cererile pentru un calendar concret la summitul de miercuri, din Slovenia. 

Comisia Europeană a declarat în repetate rânduri că viitorul Albaniei, Bosniei-Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedoniei de Nord și Serbiei se află în blocul celor 27 de membri.

Dar diferendele dintre statele UE cu privire la primirea de noi membri și ritmul lent al reformei în cele șase state au făcut ca discuțiile despre extindere să fie amânate de ani de zile.

„Cu toată sinceritatea, există discuții între cei 27 despre capacitatea noastră de a primi noi membri", a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă după summitul de o zi dintre liderii balcanici și UE, ținut în Slovenia.

Într-o declarație comună, liderii UE au spus că blocul „își reafirmă sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest și salută angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest față de perspectiva europeană”.

Mai mulți membri ai UE conduși de Franța și-au exprimat îngrijorarea cu privire la extinderea în continuare a blocului cu state mai puțin dezvoltate, cu instituții slabe.

Din 2004, clubul țărilor membre UE s-a extins cu încă 13 țări, cele mai multe dintre ele foste state comuniste mai puțin bogate, care au determinat o scădere a interesului pentru extinderea blocului cu noi membri.

Croația a fost ultima țară care a aderat la UE, când aderarea sa a fost finalizată, în 2013.

Țările din Balcanii de Vest se află în diferite etape de integrare în blocul comunitar.

Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, având deschise negocieri și capitole de aderare.

Albania și Macedonia de Nord așteaptă deschiderea oficială a negocierilor de aderare, în timp ce Bosnia și Kosovo sunt țări potențial candidate.

Cu ocazia summitului, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat faptul că țările din Balcanii de Vest aparțin UE.

„Îi dorim în Uniunea Europeană, suntem o singură familie europeană”, a spus ea. „Împărtășim aceeași istorie, împărtășim aceleași valori și sunt profund convinsă că împărtășim și același destin.”

„Știu că trebuie încă lucrat, de exemplu, statul de drept, sistemul judiciar, libertatea mass-media, pentru a numi doar unele dintre ele. Dar cred că ar trebui să recunoaștem și efortul depus în trecut și progresele care s-au făcut ", a adăugat von der Leyen.

Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat necesitatea de a le arăta țărilor din regiune că se află pe o cale pe termen scurt spre UE.

„Dorința noastră este de a oferi din nou Balcanilor o perspectivă (europeană) pe termen scurt", a declarat Macron reporterilor după summit, spunând că acest lucru ar ajuta stabilitatea europeană.

Cu toate acestea, există puține speranțe cu privire la depășirea pe termen scurt a obstacolelor pentru a aduce în blocul comunitar în Balcanii de Vest, de la care se așteaptă la reforme stricte privind statul de drept, eforturile anticorupție, combaterea criminalității organizate, funcționarea instituțiilor democratice și libertatea mass-media în conformitate cu standardele blocului.

Între timp, disputele dintre Serbia și Kosovo au reușit doar să pună sub semnul întrebării angajamentul real și pregătirea lor pentru a adera la blocul comunitar.

Recunoscând situația, președintele sârb, Alexandr Vučić a declarat că țara sa nu va putea adera la UE decât dacă va rezolva problemele restante cu Kosovo.

„Există o perspectivă de extindere, dar este clar că nu toate statele membre (UE) au același apetit", a declarat el reporterilor.

„Fără rezolvarea problemelor cu Pristina, Serbia nu ar putea să adere la UE", a spus Vučić, care s-a întâlnit cu premierul kosovar Albin Kurti. Lor li s-au alăturat Macron și cancelarul german, Angela Merkel.

Macron și Merkel s-au întâlnit, de asemenea, în marja participării la summit, cu președintele bulgar Rumen Radev, a cărui țară a blocat deschiderea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord din cauza unei dispute privind limba și identitatea națională.

Discuțiile au avut drept scop depășirea impasului, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german.

Von der Leyen a recunoscut că discuțiile de aderare blocate din Macedonia de Nord și Albania aduc atingere credibilității UE în regiune.

State precum Germania și Austria își fac griji că eșecul respectării angajamentelor UE de a continua aderarea ar putea împinge statele din Balcanii de Vest în brațele altor actori internaționali, pentru că Rusia și China încearcă să își extindă influența în regiune.

Cu toate acestea, Merkel a respins pe 6 octombrie apelurile pentru stabilirea unei date pentru aderarea țărilor din Balcanii de Vest, spunând reporterilor: „Nu prea cred în stabilirea datelor, cred în respectarea promisiunilor noastre. Odată îndeplinite condițiile, aderarea poate avea loc. "

Un termen limită ar pune UE sub presiune, indiferent dacă Balcanii de Vest îndeplinesc sau nu condițiile stabilite de blocul celor 27 de națiuni, a spus cancelarul.

Premierul sloven Janez Jansa, gazda summitului, a declarat că extinderea UE este „strategică” pentru bloc.

„Dacă UE nu se va extinde, alții se vor extinde", a declarat el pentru radiodifuzorul german ARD, referindu-se la Rusia și China.

Într-un interviu acordat RFE / RL luna trecută, Gabriel Escobar, secretar de stat adjunct care supraveghează politica SUA față de Balcanii de Vest, a declarat că Statele Unite vor da un nou impuls pentru a ajuta țările din regiune să realizeze integrarea în UE.

În ajunul summitului UE-Balcanii de Vest, liderii UE s-au întâlnit la o cină la Castelul Brdo din Slovenia unde urmau să discute despre relațiile SUA-UE, China și despre situația din Afganistan după preluarea țării de către talibani în august.

„Vom avea ocazia să abordăm rolul UE pe scena internațională, mai ales după cele mai recente evoluții geopolitice din Afganistan, în Indo-Pacific, precum și relațiile noastre cu China", a declarat șeful Consiliului UE Charles Michel.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG