Compania germană vrea să recupereze banii de la vânzătorii terenurilor pe care urma să construiască, dar și de la Consiliul Județean Dolj, instituția care a emis autorizația de construire.
Scandalul Lild vs. MAPN a început în ianuarie 2022. Retailerul începuse construirea unui mega depozit logistic pe un teren din apropierea radarului de la Cârcea, localitate aflată la câțiva kilometri de Craiova.
Ministerul Apărării a solcitat în instanță anularea autorizației de construire pe motiv că viitorul depozit afectează grav funcționarea radarului și nu a fost solicitat să emită un aviz anterior emiterii autorizației.
Radarul de la Cârcea deservește Aeroportul Internațional Craiova și baza de la Deveselu.
Lidl cumpărase terenurile pentru viitorul depozit inclusiv de la primarul comunei Cârcea, de la firme deținute de familia acestuia. Obținerea autorizației de construire a fost clauză în contractul de vânzare-cumpărare. Actul a fost emis de Consiliul Județean Dolj, cu consultarea primăriei condusă de edilul direct implicat în afacere.
Ce solicită Lidl
Jurnaliștii de la Europa Liberă au consultat cererea de chemare în judecată depusă de Lidl la Tribunalul Dolj. Dosarul este în procedură prealabilă și nu are încă un termen de judecată.
În paralel, la același Tribunal Dolj se judecă cererea MApN de anulare a autorizației de construire și de demolare a construcției deja ridicate. Avocații retailerului au depus cererea de desbăgubiri pentru a anticipa o posibilă decizie favorabilă Ministerului Apărării, ceea ce ar însemna că toată investiția deja făcută s-ar pierde.
La dosar, avocații au depus atât evaluări financiare ale construcției, cât și costul desființării acesteia și al beneficiului nerealizat de companie.
Suma totală: 80 de milioane de lei (16 milioane de euro).
Iar cei care ar trebui să o plătească sunt vânzătorii terenurilor pe care compania germană a început construcția și care, conform contractului, se angajau pe proprie răspundere că terenul este construibil, Consiliul Județean Dolj, emitentul autorizației de construire, și președintele CJ Dolj, semnatarul actului.
Cine sunt mai exact pârâții care au vândut terenurile către germanii de la Lidl:
- Valerică Pupăză - primar Cârcea
- Ionica Mihaela Pupăză - soția primarului din Cârcea
- Vamagro SRL - deținută de Ionica Pupăză
- Pam Oltenia Sud Invest - deținută de Andrei Ștefăniță și Alexandra Maria Pupăză, copiii lui Valerică Pupăză
- Pas Oltenia Invest - deținută de Andrei Ștefăniță Pupăză
- Ovidiu Aurelian Flori - fost primar în Ișalnița, Dolj, nașul Olguței Vasilescu și al lui Claudiu Manda
- Iuliana Larisa Flori - soția lui Ovidiu Aurelian Flori
- două persoane fizice
Cum a ajuns Lidl să construiască lângă radarul de la Cârcea
Nemții de la Lidl căutau încă dinainte de pandemie un teren pe care să construiască un mega depozit logistic care să deservească toată zona de sud-vest a României. Au găsit ceea ce doreau lângă Craiova, în comuna Cârcea, unde chiar primarul avea de vânzare o suprafață uriașă de teren. Mai puțin decât aveau nevoie, dar suficient de mult ca să înceapă negocierile.
Și au bătut palma, cu condiția ca vânzătorii terenurilor pe care urma să se ridice investiția să garanteze că terenul e construibil și să obțină autorizație de construire.
Afacerea s-a încheiat pe 231.053 metri pătrați, suprafață obținută din alipirea mai multor terenuri care aparțineau familiei Pupăză, în nume personal sau prin firmele controlate, familiei Flori și a unor alte persoane fizice. Lidl a plătit pe tot terenul aproximativ opt milioane de euro.
- 47.000 mp au venit de la familia Pupăză în nume personal - pentru care primarul din Cârcea și soția au încasat de 9.080.561,80 lei (1, 8 milioane de euro), după cum reiese din documentele depuse la Tribunalul Dolj
- 79.000 mp de la firma Vamagro, deținută de soția primarului, pentru care a încasat 2.525.760 euro
- 68.000 mp de la firmele copiilor lui Valerică Pupăză - pentru care Lidl a plătit peste 2.500.000 euro
- 20.595 mp de la familia Flori
- 16.395 mp de la alte persoane fizice
Clauza încheierii contractului de vânzare cumpărare era obținerea autorizației de construire pe acel teren, cu finalitatea „edificarea unui centru logistic”.
În același act încheiat de Lidl cu părțile se stipula clar că vânzătorii vor acorda garanții pe proprie răspundere că „imobilul ca parte din imobilul întreg nu este traversat de rețele de utilități de interes public sau privat (...) și nu există restricții de a realiza proiectul”.
O autorizație de construire emisă cu cântec
Primul act de urbanism emis pentru viitoarea construcție a fost un certificat de urbanism. Acesta este actul administrativ care stabilește care este cadrul în care se poate face viitoarea construcție - ce impuneri sunt date de planurile urbanistice general și zonal, ce restricții sunt, și, foarte important, de ce avize e nevoie pentru a fi eliberată autorizația de construire.
Cum Primăria Cârcea nu avea la momentul respectiv un serviciu propriu de urbanism, toată procedura s-a mutat în curtea Consiliului Județean Dolj.
CJ Dolj, după ce a primit documentația, a cerut un aviz de la Primăria Cârcea privind terenul cu pricina și în care trebuiau trecute toate sarcinile, restricțiile și avizele necesare.
În documentul trimis de Primăria Cârcea către Consiliul Județean Dolj în vederea emiterii Certificatului de Urbanism nu a fost trecută obligativitatea obținerii unui aviz de la MApN.
Certificatul de urbanism a fost emis. Pe 28 iunie 2021 a venit și autorizația de construire. Iar Lidl s-a apucat de treabă.
A semnat un contract de execuție cu o firmă și a început construcția megadepozitului. După ce stâlpii de susținere au fost ridicați, a venit și sesizarea de la MApN.
Construcția umbrește radarul aflat la nici 2000 de metri de viitoarea bază logistică- spune Armata. Pe 1 februarie 2022 lucrările au fost sistate și a început lupta în instanțe.
Autorizația de construire e suspendată, anularea încă se judecă
MApN a deschis, în instanță, două acțiuni separate. În prima a cerut anularea autorizației de construire și demolarea construcției deja edificate. Cea de-a doua se referă la cererea de suspendare a autorizației de construire până la finalizarea procesului pe fond.
Și a obținut suspendarea pe 3 aprilie 2022.
Procesul pe fond continuă și are termen de pronunțare pe 28 septembrie. MApN contestă modul în care a fost emisă autorizația de construire și susține că era nevoie obligatoriu de un aviz al Armatei, pentru că edificiul se află la mai puțin de 2400 de metri de radar și este foarte mare.
Reprezentanții ministerului au susținut în fața instanței că „la o distanţă de aproximativ 2000 de metri sud de obiectivul militar, pârâţii au început edificarea unei construcţii metalice de mari dimensiuni, cu o înălţime prognozată de aproximativ 20 m, care afectează în mod semnificativ funcţionarea echipamentelor militare, în sensul limitării posibilităţilor de descoperire a aeronavelor care zboară la înălţime mică pe direcţia Sud şi care, odată finalizată, ar diminua drastic şi chiar ar putea suprima eficacitatea acestora”.
În apărare, Consiliul Județean Dolj a motivat că MApN nu a comunicat primăriei Cârcea „ zonele supuse servituţiilor aeronautice, conform codului aerian anterior emiterii certificatului de urbanism” și că nu există dovezi clare că radarul nu mai funcționează la parametri, doarece în comunicatele de presă ministerul a susținut că nu sunt probleme.
MApN a vrut să mute radarele, la înțelegere cu LIDL
În procesul pe fond, la unul dintre termene, judecătorii au respins o înțelegere extrajudiciară prealabilă între părți. Mai exact între MApN și Lidl.
Ce anume conținea înțelegerea au aflat jurnaliștii de la Libertatea.
Ministrul Vasile Dîncu a semnat, la 12 iulie, Ordinul 106, care stipula „amenajarea unei poziții temporare de funcționare a unui radar pe timpul executării lucrărilor și relocarea efectivă a radarului (...) din poziția actuală în viitorul amplasament, care se va realiza de către pârâți pe cheltuiala lor, cu un operator economic specializat și agreat de furnizorul echipamentelor sau de agenția NATO”, se menționează în documentul obținut de jurnaliștii de la Libertatea.
Cu alte cuvinte, MApN era dispus să mute radarele ca depozitul logistic al Lidl să poate fi construit.
Într-un răspuns pentru Observatorul Militar, purtătorul de cuvânt al MAPN, generalul de brigadă Constantin Spânu, a nuanțat conținutul ordinului. Armata a cerut anularea autorizației de construire și implicit demolarea construcției, dar e un proces de durată și trebuie găsite soluții alternative „încât să fie asigurată funcționalitatea sistemului radar”.
„Legislaţia permite căutarea unei astfel de soluţii. În calitate de autoritate prejudiciată, ministerul poate purta discuţii cu proprietarii viitoarei construcţii, consultându-i și pe aceia care au produs sistemul radar, aici fiind implicată și o agenţie NATO (NATO Support and Procurement Agency), prin care s-a făcut achiziţia.
După aceste discuţii, s-a ajuns la concluzia că există o soluţie tehnică, ce ar permite atât continuarea lucrărilor, cât și funcţionarea fără probleme a instalaţiei radar.(....) MApN nu a avut niciodată intenţia de a muta radarul din acea unitate. Soluția tehnică la care se face referire în ordinul de delegare a competențelor prevede instalarea temporară a radarului în aceeași cazarmă, pe o poziţie apropiată celei inițiale, astfel încât el să continue să funcţioneze”, a explicat Spânu pentru Observatorul Militar.
Și a adăugat că pe locul de unde radarul ar urma să plece temporar, ar urma să se construiască o infrastructură de supraînălțare pe care să se remonteze ulterior elementele de radar. Totul pe cheltuiala Lidl.
Doar că înțelegerea extrajudiciară propusă de reclamant și pârât, adică MApN și LIDL, nu a fost pe placul unei judecătoare de la Tribunalul Dolj, care a respins documentul. Și a motivat că speța e de interes public, nu doar strict al părților.
„Interesul vătămat nu aparţine numai reclamantului care s-a considerat vătămat prin emiterea actului ce face obiectul cererii de anulare, ci se constată că vătămarea invocată s-a raportat la un interes public cu privire la care legea specială prevede derogări de la principiul disponibilităţii. Dacă partea nu poate renunţa la judecarea unei acţiuni prin care se urmăreşte ocrotirea unui interes public, în mod asemănător nu poate încheia un act de dispoziţie cum este contractul de tranzacţie judiciară care ar avea ca efect menţinerea în ordinea juridică a actului administrativ considerat nelegal”, scrie în încheierea de ședință.
Pupăză, un primar extrem de bogat
Valerică Pupăză este primar la Cârcea din 2004. A fost un om bogat și când a ajuns la primărie. Familia sa e acționară în mai multe firme, dar perla coroanei este Vamagro SRL, înființată de fostul primar și transferată apoi soției sale, societate care se ocupă cu agricultura.
În 2022, firma Vamagro a avut o cifră de afaceri de cinci milioane de lei și un profit de patru milioane de lei.
Declarația de avere a edilului este impresionantă. Familia Pupăză deține peste 1,17 milioane de mp de teren extra și intravilan, din care peste 400.000 de mp au fost cumpărați anul acesta.
Două case, una cu suprafața de aproape 500mp, în conturi peste 330.000 de lei, 642.000 de euro și 300.000 de dolari.
Contactat de Europa Liberă, primarul din Cârcea a declarat că nu a fost informat de acțiunea intentată de LIDL și că justiția va lămuri cine a avut dreptate. De asemenea, Valerică Pupăză susține că terenurile pe care le-a vândut către Lidl, atât în nume personal cât și cele deținute de firmele copiilor erau în posesia lor cu mulți ani înainte de tranzacție.
Și fostul primar din Ișalnița, Ovidiu Flori, implicat în tranzacție, susține că nu a fost informat oficial de acțiunea Lidl și nici nu a fost invitat la vreo negociere prealabilă cu firma germană. El a declarat pentru Europa Liberă că deținea terenul de mai mult timp și că a fost cumpărător și vânzător de bună credință.
Europa Liberă a vorbit și cu președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, care este parte în proces, și care a declarat că a aflat de acțiune de pe portalul instanței. În acest moment nu există nicio anchetă internă în Consiliul Județean privind modul în care a fost eliberată autorizație de construire, pentru că se așteaptă soluția instanței, a mai spus acesta.
Compania Lidl a transmis, la solicitarea Europa Liberă, că nu dorește să comenteze acest subiect deoarece dosarul este pe rol în instanță.
