Lui Merkel nu îi plac orgiile
În Germania, presa analizează azi pe larg retorica aleasă de cancelara Angela Merkel pentru a refuza discuțiile nesfârșite despre ieșirea din carantină și a trece direct la fapte. Cum o scrie, încercând să-și revină din șoc, foarte sobrul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Merkel a folosit ieri uluitorul termen (das erstaunliche Wort): „Öffnungsdiskussionsorgien“ = orgie de discuții. “Cancelarei nu îi plac orgiile” (Die Kanzlerin mag keine Orgien) constată sec FAZ, cotidianul finanțelor din Frankfurt, orașul în care întrezărim sediul temutei Bănci Centrale Europene.
În același registru al grandilocvenței și ambiguității mitologice, FAZ analizează și riscurile de alunecare spre catastrofă puse de diferitele scenarii ale ieșirii din carantină, adunând toate acestea sub titlul: Mama tuturor coșmarurilor (Die Mutter aller Albträume). Este, evident, o referință pe jumătate umoristică la expresia folosită acum un sfert de secol de Saddam Husein, în momentul asaltului american asupra Bagdadului. Înfruntarea cu America va fi: “Umm al-ma’arik”, “Mama tuturor bătăliilor”, avertizase atunci Saddam Husein... dar să nu uităm că și lui Merkel i se spune în Germania, cu un amestec rar de sarcasm și duioșie: «Mutti», ca să nu mai vorbim de acele înspăimântătoare și greu de definit «die Mütter» din Faustul lui Goethe, un alt soi de coșmar.
Întoarcerea industriilor din “dependența morbidă” de Asia
La Bruxelles, La Libre Belgique o citează (doar în versiunea pe hârtie) pe Věra Jourová, comisar european pentru valori și transparență, care a denunțat, într-o dezbatere la televiziunea din Cehia, țara sa de origine, un alt soi de orgii: “dependența morbidă” (cum s-a exprimat ea textual) a UE față de China și India în chestiunea produselor farmaceutice. „Asta ne face vulnerabili și arată că avem nevoie de o schimbare radicală”, constată Věra Jourová.
Alți doi comisari europeni, cei doi francofoni, francezul Thierry Breton (industrie, digital și piața internă) și belgianul Didier Reynders (justiție) consideră la rândul lor, într-un interviu comun acordat unui alt ziar belgian, Le Soir, că actuala criză va duce la o relocalizare parțială a industriilor și că multe firme și companii vor reveni în Europa din țările asiatice.
Tot Le Soir scrie despre riscul ca pandemia să ia o turnură catastrofală în Africa, unde zece țări nu posedă nici măcar un singur respirator artificial și unde se întâlnesc situații precum în Sudanul de Sud, cea mai tânără țară din Africa, cu 11 milioane de locuitori, țară care afișează cinci vicepreședinți și doar patru respiratoare.
Ceci n'est pas un Brexit
„Reluare suprarealistă a negocierilor Brexit”, este titlul mare în Le Monde, la Paris, care notează că guvernul lui Boris Johnson refuză pentru moment să discute despre o prelungire a datei limită de 31 decembrie, în ciuda întârzierilor produse de coronavirus. Negocierile pentru încheierea actului de divorț au fost întrerupte o lună întreagă și n-au fost reluate decât ieri, luni 20 aprilie, prin videoconferință.
Amânarea a fost necesară deoarece ambii negociatori, atât cel din partea UE, francezul Michel Barnier, cât și britanicul David Frost, s-au îmbolnăvit de virus. De îndată, cei 100 de membri ai echipei europene au trebuit să fie puși la rândul lor în carantină. Dar, cu toate că s-a pierdut deja o lună, britanicii refuză să prelungească perioada.
În Anglia, însă, doar ziarele pro-UE și anti-Tory, precum The Guardian, se ocupă azi de Brexit sau de felul în care guvernul a administrat criza coronavirus. The Guardian scrie iarăși că Boris Johnson este persoana nepotrivită în postul greșit și în momentul cel mai rău ales.
Dar tot așa, гонимый больной, “bolnavul prigonit”, îl numește în zeflemea pe Johnson principalul cotidian independent de la Moscova, KommersantЪ, preluând la rândul său informațiile din lungul articol din Sunday Times despre cum membrii guvernului britanic, hipnotizați doar de Brexit și de înfruntarea cu Bruxelles, au intrat "ca niște somnambuli" ("sleepwalking") în criza declanșată de coronavirus. În ianuarie, a acuzat duminică The Times, când se anticipa epidemia, comitetul național de securitate numit Cobra abia dacă s-a reunit o oră, în absența lui Boris Johnson, iar ministrul sănătății Matt Hancock a spus atunci că "riscul e coborât" ca epidemia să se transmită în Anglia.
Johnson, încă euforic de la victoria sa electorală din decembrie, era în acel moment... la sărbătoarea Noului An chinezesc, împreună cu ambasadorul Pekinului la Londra.
Dar tabloidele, ziarele cele mai citite peste Canalul Mânecii, nu se ocupă astăzi de asta, ci se concentrează pe decizia lui Harry și Meghan (ducele și ducesa de Sussex) de a rupe orice contact cu presa populară.
Ca o răzbunare, The Daily Mirror analizează scurtul interviu filmat în care Meghan anunța ieri că se va întoarce la o activitate artistico-jurnalistică, colaborând la documentare pentru Disney +, concluzia din Mirror fiind că Meghan încearcă iarăși să se arate simplă și umană, ca atunci când publicul britanic a descoperit-o prima oară, dar că ea își trădează antrenamentul de tip Pygmalion și My Fair Lady căpătat în familia regală printr-un accent îngrijit și pretențios (posh accent și "carefully enunciated diction").
The Sun subliniază la rândul său că Harry și Meghan se văd acum acuzați de cenzură, pentru că ei nu refuză contactele cu toată presa, ci doar cu patru tabloide principale, cele două deja menționate (Mirror și Sun), cărora li se adaugă Daily Mail și Daily Express.
Frica a înlocuit speranța în Ucraina
În urmă cu exact un an, pe 21 aprilie 2019, Volodimir Zelenski câștiga în Ucraina alegerile prezidențiale împotriva lui Petro Poroșenko cu strivitorul scor de 73,22%. El Pais, în Spania, într-un mare articol care acoperă în detaliu anul scurs, scrie astăzi că: "Frica a înlocuit speranța în Ucraina".
Proasta administrare a economiei și conflictul teritorial cu Rusia n-au văzut nicio schimbare de-a lungul anului. Acest fost actor de comedie a cărui principală limbă e rusa, Zelenski, pronează reconcilierea într-o țară profund divizată. Conflictul în Donbas este înghețat sine die. Cât despre Crimeea, ea a fost unită de Rusia printr-un pod, în strâmtoarea Kerci, creându-se o continuitate teritorială cu Rusia ce duce la sufocarea porturilor ucrainene din Marea de Azov.
Progresele lipsesc în lupta împotriva corupției și în diminuarea influenței oligarhilor. Pentru mulți, un obiectiv important rămâne acela de împiedica revenirea principalei bănci a țării, Privat Bank, în mâinile magnatului Igor Kolomoiski, fost protector al lui Zelenski și care sub Poroșenko fugise o vreme în Israel.
Peste toate acestea a venit pandemia. Apoi, săptămâna trecută, Kievul, unul din cele mai poluate orașe din lume, a mai fost înecat și de fumul și emanațiile radioactive de la incendiile din pădurile din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl. Ucraina are nevoie de Fondul Monetar Internațional (FMI) "așa cum un organism are nevoie de sânge", a spus Zelenski.
Frica a înlocuit speranța în Ucraina, scrie El Pais: “El miedo se impone a la esperanza en Ucrania.”
“En Ucrania”... Ce au în comun spaniola, portugheza, greaca și nahuatl (azteca modernă)?
Răspuns: Sunt limbile în care Ucraina se spune Ucrania.
Acestea sunt de altfel (mai puțin greaca) și limbile în care Algeria a devenit Argelia. Dar important pentru vorbitori este, desigur, să știe să le arate pe hartă. La asta servește presa.
Facebook Forum