Cei șase acuzați de terorism ar avea legături cu alte trei persoane acuzate de sabotaj și deja arestate în România.
Persoanele judecate în Lituania sunt acuzate de participare la un grup terorist, tentativă de act terorist și finanțarea activităților teroriste.
Ancheta autorităților lituaniene vizează un incident din septembrie 2024. Atunci, mai multe persoane au provocat un incendiu la o companie privată din Šiauliai (oraș în nordul Lituaniei), care producere stații mobile pentru analiza spectrului radio. Acestea erau destinate forțelor ucrainene.
Procurorul șef al Lituaniei, Artūras Urbelis, a precizat că cei șase inculpați, al căror dosar a fost trimis în judecată pe 14 ianuarie 2026, la Curtea Regională din Šiauliai, provin din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus.
„Acțiunile lor sunt coordonate de un grup de persoane care trăiesc în Rusia și care au legături cu GRU‑ul rus (serviciul de informații externe al Federației Ruse - n.r.)”, spune procurorul șef al Lituaniei.
Autoritățile lituaniene au mai spus că ancheta legată de acest caz continuă: alți patru suspecți urmează să fie și ei trimiși în judecată.
Unul a fost arestat în Columbia, pe baza unui mandat internațional, iar alți trei sunt urmăriți internațional: Alexeis Pecora, cetățean cubanez născut în 1991, Oemis Romagoza Durruthy, cetățean cubanez și rus născut în 1991, și Mayra Eukaris De La Lastra Nistal, cetățean cubanez și spaniol născut în 1965.
Rețeaua destructurată și cu colaborare românească
Potrivit procurorilor lituanieni, acțiunile acestei grupări teroriste sunt posibil coordonate de cetățeni cubanezi și columbieni care locuiesc în Rusia și care sunt asociați cu Direcția Principală de Informații a armatei ruse, GRU. Iar membrii grupării au acționat în mai multe țări din Europa, inclusiv în România.
„A existat o cooperare atât cu oficiali cehi, polonezi, cât și români, deoarece, în timpul acestei anchete și în timpul cooperării, s-au obținut date care arată că organizatorii și coordonatorii acestor acte criminale au organizat și comis acte criminale similare în alte țări ale Uniunii Europene (UE),” a spus Saulius Briginas, adjunctul șefului Biroului Poliției Criminale din Lituania.
El a descris exact despre ce acțiuni a fost vorba.
„În România au avut loc atacuri asupra unor depozite a instalațiilor de depozitare a deșeurilor și a stațiilor de reglare a sondelor de petrol și gaze”, a explicat el.
17 ianuarie 2025 - SRI anunță că a dejucat o operațiune de sabotaj desfășurată de Federația Rusă pe teritoriul României
La începutul anului 2025, Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că a dejucat o operațiune de sabotaj organizată de structuri legate de Federația Rusă, planificată pe teritoriul României.
Anunțul venea la aproape șase luni de la producerea evenimentelor.
Pe 30 iulie 2024, autoritățile române au arestat un cetățean columbian, Luis Alfonso Murillo Diosa. Acesta intrase în România la sfârșitul lunii iulie 2024 „cu scopul de a desfășura acțiuni de sabotaj”, conform SRI.
Columbianul a fost arestat în timp ce documenta zona unui depozit de materiale reciclabile din Bragadiru, de lângă București – un amplasament situat în apropierea unor facilități critice precum sonde petroliere, conducte de gaze și turnuri de telecomunicații.
SRI a stabilit că Diosa avea un instructaj prestabilit, cu ținte clare furnizate prin telefon.
Informațiile culese de columbian au fost folosite pentru o campanie de știri false pe platformele de socializare, a menționat insituția.
„Întrucât sabotorul a fost reținut și nu a mai putut comunica cu coordonatorii, aceștia au fost induși în eroare de faptul că, în aceeași perioadă, pe 1 august 2024, a avut loc un incendiu cauzat de un scurtcircuit, însă în localitatea Bragadiru din județul Teleorman”, spune SRI.
Serviciul Român de Informații mai spune că, în așteptarea unui eveniment în localitatea Bragadiru din județul Ilfov, conturile pro-ruse au prezentat operațiunea în mod fals, dar au folosit și imagini de la alte incendii.
Pe aceste canale, locația a fost identificată ca o facilitate implicată în susținerea efortului de război al Ucrainei, iar acțiunea a fost atribuită unei grupări ucrainene de rezistență, care ar fi distrus prin incendiere „un centru logistic unde era stocat combustibil ce urma să ajungă în Ucraina”.
Totodată, SRI anunța la acel moment că Luis Alfonso Murillo Diosa face parte dintr‑o rețea extinsă de sabotori controlată de serviciile secrete rusești prin intermediari, care recrutează și coordonează persoane pentru misiuni diversive în state aliate Ucrainei.
Pe 4 iunie 2025, columbianul a fost condamnat de Curtea de Apel București la șase ani de închisoare pentru tentativă la acte de diversiune. Sentința nu este definitivă și a fost deja atacată cu apel de inculpat.
21 octombrie 2025 - complot rusesc de sabotaj cu colete explozive care viza o firmă ucraineană de curierat
O altă tentativă de sabotaj organizată de Rusia și care viza un sediu din București al companiei Nova Post, cea mai mare companie ucraineană de curierat, a fost dejucată în octombrie 2025 de SRI și DIICOT.
Doi suspecți au fost reținuți. Operațiunea a implicat „doi cetățeni ucraineni aflați sub coordonarea directă a unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse”, transmite SRI.
Pe 14 și 15 octomrie, cei doi suspecți „au depus la sediul Nova Post din București două colete care conțineau dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță, confecționate artizanal, disimulate în căști audio și piese auto”.
Dispozitivele au fost identificate și dezamorsate înainte de a putea fi activate, precizează SRI.
Cei doi suspecți veniseră în România via Polonia.
SRI mai arată că „datele obținute confirmă afilierea celor doi cetățeni ucraineni la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse”, rețea care are ca țintă infrastructura companiei Nova Post.
Operațiuni de sabotaj și rețele destructurate în Polonia
32 de persoane au fost reținute, în iulie 2025, în Polonia și sunt suspectate că au coordonat acte de sabotaj la ordinul Rusiei.
Potrivit premierului polonez, Donald Tusk, în grup erau cetățeni ruși, ucraineni, belaruși, un polonez și un columbian. Ei ar fi avut conexiuni cu o rețea rusă mai amplă implicată în incendieri și acte de destabilizare.
Un cetățean columbian în vârstă de 27 de ani, antrenat de persoane legate de serviciile de informații ruse, a dat foc în Polonia, în 2024, mai multor depozite. Acesta a mers apoi în Cehia, unde a provocat incendierea unui depou de autobuze. Oficialii au afirmat că el a fost instruit să folosească materiale incendiare ca parte a unei campanii de „război hibrid” menite să submineze sprijinul european pentru Ucraina.
În noiembrie 2025, o importantă linie feroviară din Polonia a fost avariată în urma unui „act de sabotaj fără precedent”, declara prim-ministrul Donald Tusk. Șinele de pe ruta Varșovia - Lublin au fost distruse de un dispozitiv exploziv. O a doua avarie a fost descoperită pe aceeași linie, mai aproape de granița cu Ucraina.
Oficialii polonezi au confirmat în ianuarie 2026 că Polonia a fost aproape de un blackout major din cauza unui atac cibernetic asupra rețelei energetice, considerat un posibil act de sabotaj rusesc asupra infrastructurii critice, ceea ce ridică nivelul de alertă privind astfel de operațiuni.
„Polonia s-a confruntat cu cel mai grav atac asupra infrastructurii sale energetice, care a vizat întreruperea alimentării cu energie electrică a cetățenilor săi, la sfârșitul lunii decembrie”, a spus ministrul Afacerilor Digitale, Krzysztof Gawkowski.
„Avem de-a face cu un sabotaj din partea rusă. Tancurile digitale sunt deja aici. Am fost aproape de o pană generală de curent”, a declarat el.
Sabotajul - instrument cheie în războiul hibrid
Rusia folosește sabotajul ca instrument cheie în războiul hibrid, iar numărul incidentelor de acest tip în Europa a crescut puternic în ultimii ani conform unui studiu publicat de think thank-ul The Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie, pe 14 ianuarie 2026.
Au fost trei ori mai multe acțiuni de sabotaj în 2024 comparativ cu 2023, scrie în studiu, multe dintre ele având legături cu serviciile militare rusești.
Sabotajele au vizat atât infrastructură civilă, cât și militară, dar prin acțiuni acțiuni de nivel scăzut – de la incendiere deliberată până la vandalism – care sunt menite să „slăbească, să perturbe sau să submineze securitatea, infrastructura sau coeziunea societății”.
Unul dintre elementele distincte ale acestei strategii este un model de recrutare bazat pe noile tehnologii.
În loc de agenți profesioniști, „sabotajul rusesc” folosește „personal recrutat online prin aplicații criptate, plătit în criptomonede sau numerar pentru sarcini de o zi”, iar asta creează operațiuni greu de urmărit și de atribuit, scrie în raport.
Unii executanți nu primesc nici măcar sumele promise și sunt tratați ca „agenți de unică folosință”.
Raportul analizează și legătura dintre finanțare și sabotaj și evidențiază rolul criptomonedelor în facilitarea recrutării și plății sabotorilor, pentru că oferă „un sistem de plată anonim și transfrontalier, cu cost minim și deniabilitate mare”.
Specialiștii RUSI atrag atenția că, fără o definiție legală clară a sabotajului și fără instrumente financiare coordonate la nivel UE/NATO, autoritățile vor rămâne reactive, nu proactive, în fața unei amenințări care combină criminalitatea, manipularea socială și războiul hibrid.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
