Guvernul lituanian a instituit stare de urgență după o lungă serie de incidente în care baloane lansate din Belarus au pătruns în spațiul aerian al țării. Autoritățile de la Vilnius suspectează că ar fi vorba de activități de contrabandă supervizată de serviciile de securitate belaruse.
Oficialii lituanieni susțin că situația este una de securitate națională.
„Starea de urgență este declarată nu doar din cauza perturbărilor din aviația civilă, ci și din cauza intereselor de securitate națională”, a afirmat ministrul de Interne, Vladislav Kondratovic.
Premierul Inga Ruginienė a descris anterior fenomenul drept „un atac hibrid”, după ce sute de baloane meteorologice au traversat frontiera dinspre Belarus, provocând blocarea aeroporturilor și afectând zeci de mii de pasageri.
Baloanele, ridicate la altitudini de aproximativ 13 kilometri, sunt folosite tot mai des pentru transportul de țigări de contrabandă.
Un astfel de balon, capabil să transporte 40–50 kg, costă aproximativ 500 de euro iar experții spun că e imposibil ca lansările numeroase să aibă loc fără acordul serviciilor secrete din Belarus:
Președintele lituanian Gitanas Nausėda a transmis o poziție similară luna trecută.
La sfârșitul lunii octombrie, traficul aerian din Lituania a fost grav perturbat. Baloanele – uneori e vorba de zeci de baloane lansate într-o noapte - au determinat autoritățile să închidă repetat spațiul aerian din jurul aeroporturilor.
Până în prezent, aproximativ 140 de zboruri au fost afectate și peste 20.000 de pasageri au rămas blocați sau redirecționați.
Pe 29 octombrie, Lituania a decis închiderea completă a frontierei cu Belarus pentru o lună, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri „atât timp cât va fi necesar”.
Situația s-a deteriorat și din cauza altor provocări: două avioane militare rusești au încălcat spațiul aerian lituanian pe 23 octombrie, iar drone suspecte au fost observate în apropierea aeroporturilor.
Regimul lui Aleksandr Lukașenko respinge ferm acuzațiile de orchestrare a traficului sau a presiunilor hibride. Minsk-ul susține că Lituania ar încerca să tensioneze situația și afirmă că Vilnius ar fi trimis o dronă care a aruncat „material extremist”, acuzație pe care autoritățile lituaniene o neagă categoric.
Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni
În același timp, Uniunea Europeană se pregătește să adopte noi sancțiuni împotriva Belarusului, după luni de tensiuni provocate de baloanele lansate peste teritoriul Lituaniei.
UE aplică deja sancțiuni regimului condus de Aleksandr Lukașenko, din cauza abuzurilor autorităților de la Minsk asupra opoziției, sprijinului acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei și favorizării migrației.
Noile măsuri europene ar urma să vizeze actori care amenință suveranitatea sau independența statelor membre, inclusiv prin pătrunderi neautorizate în aer, pe teritoriul UE, sau perturbarea infrastructurilor critice.
Se așteaptă ca toate statele membre să aprobe noile reguli înainte de Crăciun, ceea ce ar permite Lituaniei și altor țări vizate să extindă lista persoanelor și entităților belaruse sancționate.
Vilnius a adus problema în atenția Bruxelles-ului la sfârșitul lunii octombrie, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a condamnat în mod oficial acțiunile „persistente și provocatoare” ale Belarusului. Totuși, sancțiunile europene nu au fost impuse imediat, întrucât Lituania nu a insistat inițial asupra acestei măsuri.
Lituania a transmis Bruxelles-ului propuneri de sancționarea Belarusului care vizează interzicerea completă a tranzacțiilor cu 10 bănci belaruse, extinderea sancțiunilor asupra îngrășămintelor pe bază de azot, pe lângă potasa deja sancționată și un embargo european asupra uleiului de rapiță și sării provenite din Belarus.
Mobilizare în Polonia, pe fondul tensiunilor cu Rusia și Belarus
De cealaltă parte, pe fondul intensificării tensiunilor cu Rusia și Belarus, Polonia accelerează politicile de securitate, însoțită de o mobilizare civică fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece, scrie The Guardian.
De la antrenamente pentru populație și consolidarea infrastructurii defensive, până la o creștere masivă a bugetului militar, autoritățile și cetățenii polonezi se pregătesc pentru ce este perceput a fi „cea mai periculoasă perioadă de după cel de-al Doilea Război Mondial”.
Un nou program de formare își propune să antreneze militar 400.000 de polonezi până în 2027.
„Trăim cele mai periculoase vremuri de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Fiecare dintre noi trebuie să aibă cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face față unei crize”, spune ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.
Pe lângă zidul ridicat anterior la granița cu Belarus, Polonia construiește acum „scutul estic” – un lanț de fortificații, tranșee, turnuri GPS și bariere tehnologice de-a lungul frontierelor cu Belarus și Kaliningrad.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
