Linkuri accesibilitate

LIVE TEXT. Turul al II-lea al alegerilor prezidențiale a început în diaspora


O secție de vot de la Londra, la turul I al prezidențialelor
O secție de vot de la Londra, la turul I al prezidențialelor

Alegerile în diaspora au început în cursul nopții, în cele peste 800 de secții amenajate pentru românii care trăiesc peste granițe. S-a încheiat votul prin corespondență, la care s-au înregistrat peste 17.000 de voturi, cu 8.000 mai puține decât la primul tur.

UPDATE: Peste 24.000 de români au votat în străinătate pentru cel de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale până la ora 15.00, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), cu mai mult de 2000 față de aceeași oră în primul tur.

Cea mai mare prezență la vot este la o secție din Chișinău, Republica Moldova. Prezență mare este în Londra (Marea Britanie) și Berna (Elveția).

La ora 11.00, ora României, votaseră aproape 500 de români care trăiesc în Australia, Noua Zeelandă, secții la care și în primul tur prezența a fost scăzută.

La ora 12.00, ora locală a fiecărei țări, se vor dechide urnele, cele mai multe secții de votare fiind în Italia, Spania și Marea Britanie, unde trăiesc circa 4-5 milioane de români. Sâmbătă și duminică, secțiile de votare se deschid la ora 7.00, ora locală, și se închid la ora 21.00.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, au fost 675.000 de voturi, prezență record în istoria postdecembristă. Cele mai multe au fost înregistrate pe teritoriul Marii Britanii, Germaniei și Italiei, cu peste 100.000 de voturi fiecare.

De data aceasta, Ministerul de Externe a anunțat că a trimis cu peste 100.000 de buletine mai multe decât în runda precedentă a alegerilor.​

Față de primul tur, au fost schimbate adresele din șapte secții de votare ale diasporei.

LISTA ȘI ADRESELE SECȚIILOR DE VOTARE DIN DIASPORA

AEP a anunțat că sunt 715.000 de români cu drept de vot care trăiesc în străinătate, luând în calcul cetățenii înregistrați oficial. Numărul lor este mult mai mare, de aproximativ 4-5 milioane, potrivit datelor neoficiale. Votul diasporei este important pentru că, începând cu anul 2004, rezultatul alegerilor prezidențiale a fost influențat în mare măsură de opțiunea românilor din străinătate. Din 1990, votul diasporei a mers cu precădere spre candidații dreptei.

CUM A VOTAT DIASPORA ÎN ULTIMII 30 DE ANI

Modificarea legii a permis pentru prima dată anul acesta ca votul diasporei să se desfășoare pe parcursul a trei zile, iar anul acesta sunt 835 de secţii de votare, aproape dublu faţă de alegerile europarlamentare. Numărul este de patru ori mai mare față de anul 2014, când, la ultimele alegeri prezidențiale, organizate de Guvernul Ponta, au fost deschise doar 238 de secții.

De data aceasta, s-au organizat secții pentru diaspora nu doar la ambasade și consulate, unde spațiile s-au dovedit prea mici, ci și la hoteluri, școli sau alte instituții, pentru a se reduce cozile din anii precedenți și chiar de la alegerile europarlamentare ale acestui an, când mii de români au rămas pe dinafară, după ore, chiar și zece, de așteptat.

Important, dacă se constată că vor fi oameni care stau încă la coadă la ora 21.00 în vreuna dintre cele trei zile de vot pentru diaspora, se prelungește procesul de votare până la 23.59.

Cine poate vota în străinătate

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări

  • domiciliaţi
  • rezidenţi
  • turişti.

Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători.

GĂSEȘTI AICI HARTA TUTUROR SECȚIILOR DIN DIASPORA

În premieră la un scrutin prezidenţial, la alegerile prezidenţiale din 2019 alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români.

Plicurile cu voturile acestora trebuiau, însă, să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Cei ale căror plicuri nu au ajuns în termenul legal, vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.

  • O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.
  • Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot, la acest scrutin, este 715.752. Este vorba despre numărul celor înregistrați, în realitate vorbim de aproape 5 milioane de români, potrivit estimărilor neoficiale.

Cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării sunt în

Republica Moldova, respectiv peste 230.900

Germania, 101.000

Italia sunt peste 62.000 de români cu drept de vot

Statele Unite ale Americii peste 60.000

Canada peste 43.000

Spania peste 41.000

Israel peste 38.000

Ungaria peste 27.000

Franţa peste 19.000

În Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800. În mai multe ţări figurează câte un cetăţean român cu drept de vot, respectiv Nepal, Polinezia franceză, Rwanda, Ciad, Tadjikistan, Comore, Guyana franceză, Jamaica, Liberia şi Sri Lanka.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG