Linkuri accesibilitate

Lobbying me, lobbying you: cum influențează corporațiile marea politică în UE


Parteneri oficiali și sponsori ai Guvernului român pentru reuniunea informală a miniștrilor de externe din UE, de la finalul lui ianuarie 2019, courtesy Google Archive
Parteneri oficiali și sponsori ai Guvernului român pentru reuniunea informală a miniștrilor de externe din UE, de la finalul lui ianuarie 2019, courtesy Google Archive

Președinția rotativă a Consiliului UE, cea pe care o deține actualmente România, favorizează activitatea marilor grupuri de lobbying și influență.

Este concluzia ultimului studiu al Corporate Europe Observatory, o asociație de experți bazată în Bruxelles, care studiază activitatea grupurilor de influență în Uniunea Europeană.

Studiul, pe cale de a fi dat publicității miercuri 6 februarie, ajunge la concluzia că interesele marilor corporații influențează prea des, prin activitatea lor de lobbying, deciziile politice în UE, chiar și prin marile state ale „vechii” Uniuni.

Titlul studiului este de altfel: “State capturate: când guvernele EU sunt în slujba intereselor corporațiilor” (“Captured states: when EU governments are a channel for corporate interests”).

Printre exemplele de influențare a deciziilor UE de către corporații, studiul prezintă, de pildă, în detaliu, cazul Olandei, care în timpul președinției sale a UE din 2016 a promovat interesele industriei de armament în paralel cu ceea ce se numește ‘principiul inovației’ (‘innovation principle’) în luarea deciziilor în UE, ceea ce subminează abordarea precaută.

La fel, studiul pune în lumină influența industriei constructoare de mașini asupra decidenților politici în Germania, sau cea a industriei cărbunelui în Polonia, țară în care guvernul nu pare a pune mare preț pe ecologie. Și, desigur, sprijinul elitei politice germane pentru proiectul Nord Stream 2, în a cărui conducere intră și fostul cancelar german Gerhard Schroeder, devenit amploaiat de rang înalt al Gazprom, gigantul furnizor de gaze al Kremlinului.

România, aflăm din studiu, a fost supusă, în perspectiva președinției Consiliului UE, unui lobbying activ din partea grupului Hydrogen Europe, care reprezintă mai mult de 100 de companii precum Air Liquide, Verbund și Toyota, doritoare să comercializeze hidrogen produs din combustibili fosili.

Așa încât, nu e nici o mirare că România a recurs la sponsoring corporatist pentru președinția sa a Consiliului UE. Liviu Dragnea spune că marile corporații fură banii românilor, dar summiturile miniștrilor apărării și de externe care s-au ținut săptămâna trecută la București au fost subvenționate, printre alții, de Coca Cola.

Nu e însă nici o mare descoperire jurnalistică aici. Președinția română a UE e sponsorizată nu doar de Coca Cola, dar și de Mercedes-Benz, Renault, Enel și alții. Totul era disponibil până recent pe site-ul oficial al președinției, dar a dispărut.

O căutare abilă cu Google Archive găsește însă vechea pagină cu sponsorii oficiali, iat-o în poză. Ne întrebăm însă de ce au scos, că nu-i mare rușine să fii sponsorizat de Coca Cola. Președinția austriacă a UE a fost sponsorizată, pe față, de Porsche și Audi, firmele oferind toate mașinile de protocol.

Sau poate că guvernul, cu jena provincialului, a ascuns totul pentru că printre sponsori mai sunt și Berarii României...

XS
SM
MD
LG