La ediția cu numărul 33 a Jocurilor Olimpice de Vară, lotul olimpic românesc s-a prezentat pe scena de 6 km de pe Sena sub sigla „Team România” ducând la Paris o „demonstrație de încredere în sine, de optimism și de soft power”, cum a transmis Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR).
107 sportivi și echipele lor tehnice sunt prezenți în capitala Franței între 26 iulie și 11 august.
Ei vor concura în 18 sporturi. Tricolorul a fost purtat de cuplul Ionela și Marius Cozmiuc, campioni la canotaj.
Povestea vestimentației oficiale începe însă cu mult înainte.
Oláh Gyárfás: „Am numit colecția Joie de Vivre”
Europa Liberă a stat de vorbă cu designerul echipamentului olimpic și a aflat o poveste pasionantă.
Oláh Gyárfás, artist plastic, sculptor și designer, a colaborat prima dată cu COSR în 2012 la crearea uniformelor pentru JO de la Londra.
Atunci, sportivele au purtat jachete albe peste rochii bleumarin, iar băieții sacouri galbene cu pantaloni gri.
Gyárfás n-a fost sigur dacă să accepte propunerea primită în aprilie 2023, când compania Brandient, autoare a brandului „Team România”, a început să caute designerul potrivit pentru Olimpiada din 2024.
Pe listă se aflau șase designeri străini, Gyárfás fiind singurul din România. După întâlnirea din septembrie 2023 a fost convins să bată palma.
„Sunt foarte multe condiții de care trebuie să ții seama. Cele mai importante sunt trimise într-un brief de Comitetul Olimpic Internațional care spune ce culori poate folosi fiecare țară, dacă și unde se poate aplica logo-ul olimpic și alte detalii. Alte indicații vin de la firma de brand, apoi mai contează în ansamblu imaginea României”, a explicat designerul pentru Europa Liberă.
La această ediție, România a primit accept pentru culoarea galbenă, la care se pot adăuga fără a deveni dominante roșu, albastru, alb. Inițial, Gyárfás a propus o combinație de cinci nuanțe de galben, de la galben pal la cel solar.
Se gândea și la simbolistica cifrei 5, la cele cinci cercuri olimpice. După discuțiile cu beneficiarii, s-a limitat la patru nuanțe. Accentele din drapel, roșii și albastre, au fost totuși folosite în câte cinci nuanțe.
Colecția denumită „Joie de Vivre”, în românește „bucuria de a trăi”, este un omagiu adus Franței, dar și României francofone în același timp. Este compusă din fuste galbene sau bleumarin, pantaloni scurți sau lungi și jachete în aceleași culori.
Ținute confortabile. Epoca pantalonilor la dungă a trecut de mult.
Un tricou alb din bumbac și mătase purtând logo-ul „Team România” și brodat fin cu albastru și roșu, completează conceptul designerului. El declara oficial că „prin puterea acestui concept vestimentar, îmi doresc ca România să facă o declarație de optimism lumii întregi”.
Simplitate cu detalii rafinate
„Ca designer aleg simplitatea”, accentuează Oláh Gyárfás. Simplitatea însă nu se obține ușor. Cu atât mai mult cu cât sunt atâtea mesaje de inclus în vestimentație.
De exemplu, integrarea fără ostentație, în mod subtil, a unor logo-uri se poate face prin tehnici speciale, cum ar fi embosarea, adică imprimarea uscată pe materialul textil, piele, hârtie a unor semne în relief.
Materialele textile delicate comandate din Italia, foarte scumpe, din bumbac 100%, bumbac cu mătase, sau bumbac cu procent mic de elastan, nu sunt ideale pentru embosare.
De aceea, echipa de realizare a colecției a apelat la o firmă din Cristuru Secuiesc/jud. Harghita, care a putut face cu succes imprimările, broderiile și embosările prevăzute în proiect, pe texturile fine.
Finisajele excepționale au inclus și crearea unor fermoare speciale, cu logo, comandate de la o firmă japoneză.
Cele 250 de uniforme au fost confecționate la Focșani, la o mare companie care lucrează pentru clienți occidentali foarte importanți.
„Deși comanda noastră a fost mică pentru o companie de confecții cum este Pandora Prod., unde comanda minimă ar fi la 10.000 de bucăți, au acceptat și au terminat la timp colecția”, ne-a povestit designerul.
Au fost emoții la probe. Sportivii au fost măsurați și cântăriți anul acesta prin februarie, dar la antrenamentele intensive ulterioare au dat jos kilograme și măsurile riscau să nu se mai potrivescă.
„Suntem norocoși dacă echipamentele se potrivesc în proporție de 85%”, crede Gyárfás. Ca măsură de precauție, se fac mai multe exemplare decât cele strict limitate la numărul membrilor Team România.
Cânepa și Patzaikin Fashion
Experiența definitorie în designul vestimentar a fost pentru Oláh Gyárfás întâlnirea cu Ivan Patzaichin și colaborarea la linia vestimentară a organizației sale.
Atunci au convenit, după o cercetare făcută cu arhitectul Teodor Frolu de la DC Communcation, ca tema colecției să fie cânepa.
Așa s-a născut linia Patzaikin Fashion prezentată la Berlin Fashion Week, la Museums Quartier Viena, la Hôtel de Béhague, reşedinţa Ambasadei României în Franţa, dar și în expoziții de artă.
În 2021 realizează în colaborare cu artistul plastic Mircea Cantor și cercetătoarea Florica Zaharia expoziția „Întoarcem cânepa spre viitor” la Muzeul Țăranului Român.
Artiștii au urmărit „conexiunile autentice stabilite de-a lungul timpului între versatilitatea acestui material, cânepa, și meșterii, artiștii și designerii care au transformat-o din resursă naturală în obiect de artă”.
Înainte de 1989, România era al patrulea exportator mondial de cânepă, cu ample culturi care depășeau pe vremuri 50.000 hectare. Azi, culturile, atât culturile, cât și industria cânepii sunt aproape dispărute.
Designerul mărturisește că a avut mult de învățat artistic și uman din proiectele cu organizația lui Ivan Patzaichin.
Marele sportiv, stins din viață în 2021, a creat în jurul său „un ecosistem” special, stimulator pentru creativi, sub sigla Rowmania. Azi există și un muzeu Patzaichin la Mila 23, unde cvadruplul campion olimpic s-a născut.
Natură sportivă el însuși, Gyárfás este pasionat de canotaj și a parcurs maratonul de 2.500 km pe Dunăre de la izvor, din Munții Pădurea Neagră, până la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea Neagră.
În realizarea colecției pentru ediția actuală al Jocurilor Olimpice, designerul și-a redescoperit interesul pentru partea industrială a artei și plăcerea de a lucra în echipă.
Lucrarea sa de diplomă la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara a avut ca punct de pornire o fabrică de textile.
Gustul și stilul și le-a cizelat în proximitatea profesorilor săi, mari artiști, ca Magda Ziman, Constantin Flondor, Elena și Doru Tulcan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
