Ambasadoarea Marii Britanii în R. Moldova Lucy Joyce a declarat că după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană atitudinea Londrei faţă de R. Moldova nu se va schimba. De asemenea, ambasadoarea britanică a dat asigurări că moldovenii din Marea Britanie nu vor fi afectați dramatic. Declarațiile au fost făcute la o reuniune de bilanț de an a organizațiilor de caritate britanice care activează în R. Moldova.
Legislativul britanic urmează să decidă dacă aprobă acordul negociat cu Bruxelles-ul de guvernul Theresei May. De acest vot depinde inclusiv situația cetățenilor Uniunii Europene care se află în Regatul Unit. Or, marea majoritate a migranţilor moldoveni sunt stabiliţi acolo declarându-se cetățeni români.
Ambasadoarea Marii Britanii în R. Moldova, Lucy Joyce, nu crede că după Brexit sau ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, aşteptată să se producă pe 29 martie 2019, condiţiile de şedere ale cetăţenilor UE se vor schimba dramatic. Ea a precizat că pe acest subiect încă se poartă negocieri, dar speră că Marea Britanie să fie în continuare prietenoasă pentru cei care aleg să studieze sau să muncească.
Am întrebat-o pe ambasadoarea Lucy Joyce dacă poziţia Marii Britanii vizavi de R. Moldova nu se va schimba după Brexit:
„Marea Britanie a fost foarte implicată în țările Parteneriatului Estic, grupul statelor de la hotarul estic al Uniunii Europene şi asta nu se va schimba după 29 martie anul viitor, deci vom fi în continuare prezenți. Ambasada în ultima perioadă s-a extins, prin urmare nu este justificat să ne retragem, dimpotrivă vom deveni mai implicați. Da, vom fi în afara UE, dar sperăm în continuare să menținem puternice parteneriatele pe care le avem inclusiv în interiorul UE”.
În acest an Guvernul Marii Britanii a investit în R. Moldova doar prin Fondul de Bună Guvernare 4 milioane dolari SUA. Pe lângă acest sprijin oferit Chişinăului, există însă o contribuție nevăzută a celor peste 50 de organizații de caritate britanice ce activează în R. Moldova şi care colectează bună parte din fonduri din mediul de afaceri britanic sau de la companii moldo-britanice.
Este ceea ce ambasadoarea Lucy Joyce numește sprijin pentru oameni care-şi doresc o viaţă mai bună, dar nu şi-o pot permite din varii motive, cel mai frecvent fiind invocată lipsa de venituri sigure.
Drept dovadă este, să zicem, interesul pentru incluziunea socială. Ambasada Marii Britanii susţine incluziunea copiilor cu necesități speciale şi s-a implicat în desfășurarea Maratonului incluziv „pentru toți”, organizat în septembrie, la care au participat persoane în scaun rulant.
Ambasada Marii Britanii susţine incluziunea copiilor cu necesități speciale...
De asemenea, sunt încurajați să îmbătrânească activ pensionarii din zona rurală şi sunt promovate să avanseze în carieră femeile care ar fi subreprezentate în anumite domenii, potrivit ambasadoarei Lucy Joyce.
Vorbitorii la reuniunea organizațiilor de caritate britanice au atras atenția că una dintre provocări pentru R. Moldova e să aplice cadrul legal existent, iar inițiativele considerate reușite să nu fie date uitării imediat după anumite evenimente.
Tatiana Sorocan, directoarea organizației HelpAge, spune că deşi autoritățile moldovene sunt deschise la promovarea îmbătrânirii active, astăzi în Codul Muncii există restricții la angajarea persoanelor de vârsta a treia, iar în asemenea condiții despre ce fel de integrare socială mai poate fi vorba?
„Noi nu trebuie să fim doar toleranți, trebuie să dăm cât mai multe posibilități persoanelor în vârstă ca ele să se integreze în societate. Să avem programe de instruire pentru vârstnici ca ele să fie capabile să rămână în câmpul muncii atât cât doresc, atât cât au capacități şi un criteriu la angajare trebuie să fie competențele şi nu vârsta”.
Jane Ebel, inițiatoarea maratonului incluziv din septembrie, a povestit că unul dintre tinerii în scaun rulant care a participat la cursă a întrebat de ce nu poate să practice sport şi să iasă în oraş în același mod ca în ziua precedentă.
Jane Ebel vrea să stabilească legături cu diaspora moldoveană din Marea Britanie, pe care o consideră puternică şi vibrantă, şi să lucreze pentru diferite proiecte de caritate, de ce nu, să-i ajute să-şi creeze întreprinderi mici şi mijlocii cu ajutorul banilor trimişi acasă. Astfel s-ar face mai lesne preluarea din Marea Britanie a bunelor practici.
