Din punctul lor de vedere, formula care se conturează este cea a unui guvern minoritar PNL, situație în care rămâne o singură întrebare: va fi Orban propus de la prima strigare sau de la a doua? Asta pentru că liderul PNL nu beneficiază de susținerea lui Victor Ponta, care are propriile socoteli, iar cea a lui Tărcieanu e încă sub semnul întrebării, condiții în care noul guvern nu are șanse să treacă prin parlament. Nu de prima oară. A doua oară însă, când pericolul alegerilor anticipate va deveni serios, șansele vor fi mult, mult mai mari. Indiferent cui îi va încredința președintele mandatul de premier, deci și lui Ludovic Orban, acesta va trece de parlament, inclusiv cu voturile PSD.
Potrivit unor surse din PNL, Ludovic Orban ar fi avut o întâlnire cu președintele Iohannis în care s-ar fi discutat ce se va întâmpla dacă guvernul său nu va reuși să treacă de votul parlamentului, în sensul că a doua nominalizare ar trebui să fie tot Orban. Președintele i-ar fi dat asigurări în sensul acesta. Pe de altă parte, încredințarea mandatului ar trebui, teoretic, să se petreacă între cele două tururi de scrutin, când s-ar termina cele 45 de zile de interimat pe care le mai are guvernul Dăncilă. Președintele, spun sursele noastre, chiar dacă va mai trage de timp până după alegeri, nu va putea lansa un alt mesaj în campanie decât cel cu ”Orban premier”, pentru că există riscul ca activul liberal să se demobilizeze.
Liberalii au auzit și ei informațiile, pe surse, potrivit cărora Klaus Iohannis ar lua în calcul ca ”guvernul de tranziție”, cum chiar el l-a denumit, să fie condus de o persoană din afara partidului. ”Nu se poate așa ceva, președintele nu poate ignora votul partidului, care a decis că premierul nostru, în situația în care ajungem la guvernare, este Ludovic Orban.”, au declarat pentru Europa Liberă mai multe surse din partid. Cu toate acestea, confuzie există. Unii liberali spun că au existat discuții ca după ce cabinetul coagulat de Ludovic Orban cade în parlament, a doua oară să fie propusă o persoană din afara partidului, un fel de ”tehnocrat”, care să fie însă asumat politic de PNL. În această ipoteză, așa cum a arătat Europa Liberă, sunt mai multe nume vehiculare. Alții însă insistă că, indiferent dacă primul guvern Orban cade la vot în parlament, a doua oară va fi propus tot el, situație în care va trece sub spectrul alegerilor anticipate, pe care nu le vrea nimeni.
Doar că Orban, atrag atenția liberalii contactați de Europa Liberă, ar putea fi un premier de ”sacrificiu”. Soarta lui va depinde de ceea ce va reuși să facă în mod concret în cele 10 luni cât va fi la guvernare, lucru de care va depinde și scorul pe care îl va scoate partidul în alegerile parlamentare. Mai exact, dacă PNL reușește să se claseze pe primul loc la alegerile legislative, atunci Ludovic Orban are toate șansele să fie premier următorii patru ani. ”Dacă nu, va fi o problemă, iar Orban e conștient că își asumă un mare risc. Dar așa e normal. Am spus că suntem gata să ne asumăm guvernarea și nu putem să acceptăm un alt premier, ar fi un mesaj de neseriozitate politică.”, spun sursele noastre.
Pe de altă parte, riscul este, într-adevăr, mare- majoritatea în parlament va fi foarte fragilă și ”guvernul nu va putea face reformele pe care le așteaptă societatea, va trebui să explicăm clar acest lucru”. Mai exact, guvernul va anunța că își asumă câteva obiective clare: două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor, desființarea pensiilor speciale, redresarea bugetului. ”Sunt măsuri la care vom avea fără discuție susținere parlamentară din partea USR și, probabil, și din cea a Pro România, ALDE, PMP și UDMR.
Toți liberalii contactați de Europa Liberă se feresc să vorbească deschis despre diversele strategii până nu văd moțiunea de cenzură trecută prin parlament, dar admit că problema cea mai mare va fi cu Victor Ponta, care ridică pretenția de a propune el premierul, mergând pe ideea că va coagula o nouă majoritate în jurul PSD. ”Este exclus ca PSD să reintre la guvernare pe ușa din spate, deschisă de Ponta, iar președintele va da un semnal clar în acest sens imdiat după ce moțiunea va trece prin parlament. Nu poate avea altă atitudine mai ales că e în campanie electorală”, susțin sursele noastre.
Pe de altă parte, președintelui îi convine ca întreaga campanie să fie axată pe căderea guvernului Dăncilă și formarea noului cabinet, pe consultările de Cotroceni cu partidele. ”Va fi în centrul atenției, va arăta că el deține controlul situației și că Dan Barna e un outsider, mai ales că USR a decis că nu-și asumă guvernarea. Dacă cade guvernul Dăncilă jocul pentru prezidențiale s-a încheiat pentru Barna”, ne-a declarat un lider PNL.
Acest lucru începe să fie conștientizat și la USR-PLUS. Partidul a declarat în repetate rânduri, inclusiv prin vocea lui Dan Barna, că nu va participa la guvernare, dar va susține un guvern minoritar PNL în parlament. A pus chiar câteva condiții și a spus care ar trebui să fie prioritățile. Cu toate acestea, există un curent în USR , minoritar e drept, care ar vrea ca partidul să-și asume guvernarea pentru a nu rămâne în afara jocului. USR ar trebui să decidă în ziua e după moțiune, dacă aceasta trece, exact ce va face, intră sau nu alături de PNL la guvernare”, a declarat o sursă din USR pentru Europa Liberă.
