Linkuri accesibilitate

Luptă în CCR pentru miniștrii interimari ai lui Dăncilă. Decizia, așteptată cu sufletul la gură de PSD


Viorica Dăncilă și Călin Popescu Tăriceanu pe vremea când Coaliția PSD-ALDE mergea ca unsă

Toni Greblă, care reprezintă guvernul, susține că președintele nu are nicio atribuție în numirea miniștrilor interimari și că în momentul numirii de către premier a ”patru ministri titulari, coaliția PSD-ALDE era în funcțiune”, în timp ce consilierul prezidențial Mihaela Ciochină afirmă că prin plecarea ALDE s-a schimbat compoziția politică a guvernului, deci premierul este obligat să ceară votul parlamentului.

”În momentul în care prim-ministrul României, în baza prerogativelor constituţionale a solicitat preşedintelui să numească patru miniştri titulari, coaliţia PSD-ALDE care susţine guvernul actual era în funcţiune. Nu exista niciun semn că această coaliţie s-ar putea destrăma, nu se ştie dacă în mod definitiv există doar neînţelegeri între partide. Refuzul preşedintelui de a numi titulari pe aceste ministere în momentul în care coaliţia era în funcţiune reprezintă o încălcare de atribuţii. Refuzând numirea acestor miniştri, Guvernul a venit cu alte propuneri care din nou au fost respinse prin declaraţii publico-politice depăşind cu mult cadrul unei abordări instituţionale între preşedinte şi guvernul României”, a declarat Toni Greblă în plenul ședinței CCR, potrivit Mediafax.

În ce privește miniștrii interimari, Toni Greblă susține că există deja interpretări ale Curții Constituționale potrivit cărora ”în numirea ministrului interimar, preşedintele nu are nicio atribuţie. Ministrul interimar este numit dintre miniştrii în exerciţiu şi are tocmai rolul de a asigura conducerea ministerului, funcţionarea ministerului, până când se reglează problema titularului. Problema titularului poate să fie reglată în două, trei zile, dar, uneori, necesită timp mai îndelungat. Constituţia a prevăzut şi un termen maxim, de 45 de zile, pentru a regla această situaţie şi a nu crea blocaje instituţionale”.

În schimb, reprezentanta președintelui a susținut că nu există un conflict de natură constituțională și că votul de încredere acordat guvernului a vizat guvernul în ansamblu, iar prin ieșirea ALDE de la guvernare s-a schimbat compoziția politică a cabinetului.

În raport de noua situaţie de fapt determinată de ieşirea ALDE de la guvernare şi de faptul că portofoliile nu au fost expres delimitate de cele două partide, deţinerea fiecărui portofoliu trebuia dovedită de către prim-ministru, iar analiza acestui aspect trebuie analizată de către Curte exclusiv prin raportare la documentele depuse în probaţiune. Ieșirea ALDE de la guvernare nu are efecte doar în plan politic, ci a dus la schimbarea compoziției Guvernului (...) Protocolul coaliției de guvernare a fost denunțat în 26 august", a spus reprezentanta Administrației Prezidențiale.

Premierul este obligat ”să acționeze cu celeritate pentru validarea Guvernului în Parlament”, aspect asupra căruia președintele a atras atenția în repetate rânduri, a mai spus Ciochină.

Sesizarea Guvernului în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională a fost înregistrată la CCR în 5 septembrie și a fost ca urmare a refuzului președintelui Iohannis de a accepta noile propuneri în locul miniştrilor ALDE demisionari, după ce partidul luase decizia de a părăsi guvernarea. Este vorba de Viorel Ilie, Graţiela Gavrilescu şi Anton Anton care au demisionat în 27 august, doar Ramona Mănescu rămânând pe post. Premierul Viorica Dăncilăa venit însă cu alte propuneri, tot din ALDE- Niculae Bădălău la Energie, Ioan Deneș la Mediu și Ștefan Radu Oprea la relația cu Parlamentul. Acesția însă au fost excluși din partid, iar președintele Iohannis a refuzat din nou numirea lor, cerând premierului să se prezinte în fața parlamentului pentru a obține un vot.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG