Linkuri accesibilitate

Cum scăpăm de măștile contrafăcute din sistemul sanitar


Măști de tip FFP3, recomandate personalului medical. (Imagine generică)

În plină pandemie, când ultima problemă a medicilor și pacienților ar trebui să fie calitatea materialelor sanitare, autoritățile din România anchetează tocmai un caz în care măști de protecție contrafăcute au ajuns la personalul unui spital desemnat să gestioneze cazurile de COVID-19.

Pe fondul creșterii constante a numărului de îmbolnăviri și decese, după luni de restricții și insistențe zilnice pentru purtarea măștilor de protecție, cazul de la Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş" din Timișoara a fost în măsură să sporească și mai mult neîncrederea în măsurile luate de autorități și în sistemul sanitar.

Astfel de situații se întâmplă însă peste tot, spune la Europa Liberă Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Diferența este însă că acum întreaga atenție e concentrată asupra sistemului sanitar, iar nevoia de transparență și de o mai bună comunicare în sistem este mai mare decât oricând.

Testarea materialelor în condiții reale

Managerul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, Sanda Patrichi, spune că singura soluție viabilă pe care o au spitalele pentru a se asigura că materialele pe care le cumpără sunt cu adevărat utile este testarea lor în condiții cât mai aproape de situația reală.

Dacă o mască trebuie purtată 2 ore, evaluarea mostrei nu se face uitându-te la masca respectivă
Managerul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, Sanda Patrichi

Dacă o mască trebuie purtată 2 ore, evaluarea mostrei nu se face uitându-te la masca respectivă, mai sufli prin ea sau o pui în utilizare 5 minute. Trebuie simulată utilizarea corectă și pe timpi corecți a unui produs oferit ca mostră pentru o ulterioară achiziție finală. Asta ar fi soluția: proba practică, să îi spunem cât mai simplu. Proba practică efectuată nu doar de partea de personal care este răspunzător de procesul de achiziție, ci de utilizator, de cel care știe în ce condiții urmează să o uzeze. Ei trebuie să își exprime în mod semnificativ opinia despre calitatea produsului.

Managerului Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj, unitate suport COVID (s-a adaptat nevoilor de locuri în spitale în funcție de evoluția crizei sanitare), spune că cele mai mare probleme au fost la începutul pandemiei, când furnizorii nu au fost pregătiți pentru a răspunde nevoii mari și urgente de echipamente de protecție. O dată cu sporirea producției și a distribuției, selecția materialelor este un proces pentru care trebuie să aloci atâta timp și atâtea resurse cât e nevoie pentru a sigura funcționalitatea și siguranța pacienților, dar și a personalului.

Este destul de dificil să evaluezi în momentul în care mergi pe criteriile economice, absolut obligatorii evident, este dificil așadar să înțelegi calitatea din momentul în care se face oferta. Sigur că pentru acest scop există acele comisii de recepție în care, pe lângă personalul administrativ există și reprezentanți ai personalului care folosește efectiv materialele. Dacă ne referim la echipamente de protecție, aici sunt medici, asistenți, brancardieri și tot personalul care le folosește și care evaluează mostrele depuse de ofertați. Respectând rigorile legale, dacă produsele nu sunt conforme, bineînțeles că pot fi solicitate la a fi înlocuite sau a corespunde calității. Nu e un proces simplu, nu e un proces care se face de pe o zi pe alta, dar cu rigurozitate și cu o foarte bună organizare este implementabil. Este posibil să selectezi produse de calitate.

Măștile contrafăcute de la Timișoara

În cazul Spitalului de Boli Infecţioase „ Victor Babeş" din Timișoara, aproape jumătate dintr-un lot de 25.000 de măști de protecție de tip de tip FFP3 (măști recomandate de Organizația Mondială a Sănătății lucrătorilor din domeniul sănătății în perioada pandemiei de COVID-19) s-au dovedit a fi contrafăcute. În luna noiembrie, managerul spitalului, Cristian Oancea, declara pentru Agerpres că problema a fost sesizată de medicii de la Terapie Intensivă.

În acest caz Poliția Română a efectuat luni mai multe percheziții domiciliare în municipiul București și în județele Bihor, Brașov, Maramureș și Timiș și a pus în aplicare mandate de aducere pentru audierea a șase persoane.

Livrarea măștilor contrafăcute care au pus în pericol viața medicilor din Timișoara este încadrată ca „înșelăciune și punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare”.

Justiția trebuie să își facă treaba. Rapid, eficient și să fie un exemplu public.
Profesorul de politici de sănătate Răzvan Cherecheș

Răzvan Cherecheș spune că în condițiile volumului masiv de achiziții din sistemul sanitar și dat fiind că materialele ajung în spitale cu certificate de conformitate, singura variantă pentru ca o situație de acest gen să nu se mai întâmple este ca „justiția să își facă treaba. Rapid, eficient și să fie un exemplu public, pentru că dacă procesul durează ani de zile, dacă firma între timp s-a închis sau nu sunt consecințe, atunci nu există niciun fel de stimulent pentru furnizorii de materiale să își facă treaba în mod corespunzător.”

Criza de comunicare

Despre efectele unui astfel de caz asupra încrederii populației în sistemul sanitar, Răzvan Cherecheș spune că România trebuie să rezolve urgent problema lipsei exercițiului comunicării și a specialiștilor în comunicare din sistem.

E o situație tipică de comunicare de criză, oarecum similară cu incendiile. O criză care potențial pune în pericol sănătatea și viața pacienților, în cazul incendiului, a personalului medical, în cazul măștilor. Și problema cu încrederea e legată de comunicare, nu de crize. Crize există peste tot, în toate sistemele de sănătate din lume se întâmplă accidente, se întâmplă crize. Problema noastră este că noi nu avem în România comunicatori pe partea de sănătate care să comunice eficient. Situația din Timișoara poate fi prezentată ca o situație potențial periculoasă sau ca o situație în care personalul medical s-a sesizat rapid, eficient și a reuși să identifice problemele și să le scoată din circulație înainte de a se întâmpla ceva grav. Și asta poate fi o poveste de succes, dar trebuie împachetată ca o poveste de succes.”

Profesorul Răzvan Cherecheș
Profesorul Răzvan Cherecheș

În opinia lui Răzvan Cherecheș, complexitatea achizițiilor într-un spital este foarte mare și nu ne putem aștepta ca unitatea medicală să poată verifica absolut tot (inclusiv toate materiale de curățenie, de exemplu). În plus, există certificate de conformitate emise de firme, pentru care acestea își asumă răspunde și există încrederea în ele, adaugă Cherecheș. Dar e nevoie de transparență completă:

„Dacă este o problemă, atunci spitalele trebuie să fie capabile să iasă și să spună: uite, avem problema asta, am reușit să o rezolvăm la timp, am reușit să sesizăm problema la timp. Și să trebuie să aibă echipe de comunicatori.”

Faptul că întreaga atenție e îndreptată înspre sistemul sanitar nu face decât să scoată la lumină problemele, iar acesta este un lucru bun, spune el. Problemele însă nu se limitează la o criză sau alta sau la un caz de înșelăciune. „Unele probleme sunt endemice și au de-a face cu subfinanțarea sistemului de sănătate: probleme de infrastructură, probleme de capacitate administrativă, de comunicatori. Da, nu avem exercițiul comunicării în sănătate și aste e o problemă care trebuie remediată de urgență”.

În 15 februarie, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat 10 percheziții domiciliare în București și în județele Bihor, Brașov, Maramureș și Timiș, în dosarul de înșelăciune întocmit după ce la Spitalul de Boli Infecţioase „ Victor Babeş" din Timișoara au fost livrate peste 14.000 de măști de protecție tip FFP3 contrafăcute.

Măștile pentru populație

În privința măștilor pentru populație, comercializate inclusiv în magazinele alimentare sau în piețe, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) anunța în luna noiembrie, când a fost descoperit cazul de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timișoara, că a retras de la comercializare peste 31 de milioane de măşti.

În 4 decembrie ANPC anunța că Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare al Uniunii Europene – RAPEX „ a validat încă 5 notificări ale României în ceea ce privește alerte de măști neconforme de pe piață”.

Cea mai recentă alertă a fost publicată în 12 februarie 2021 și vizează măști pentru copii. „Produsul promovează un potențial de protecție împotriva particulelor virale, dar capacitatea sa de filtrare nu a fost certificată ca atare de către organismul european relevant. Prin urmare este posibil ca produsul să nu îndeplinească cerințele de sănătate și siguranță și, prin urmare, poate să nu fie protejat în mod adecvat dacă nu este combinat cu măsuri suplimentare”, se arată în alerta RAPEX.

XS
SM
MD
LG