Președintele francez Emmanuel Macron a promulgat sâmbătă controversata sa reformă a pensiilor, sfidând trei luni de proteste și apeluri din partea sindicatelor de a nu pune în aplicare legislația care crește vârsta de pensionare cu doi ani, transmite AFP.
Modificările au devenit lege după ce textul a fost publicat în cursul nopții în Jurnalul Oficial al Franței.
Într-o reacție la cald, sindicatele au avertizat că vor chema oamenii la proteste masive de Ziua Muncii, în data de 1 mai, iar demonstrații pe alocuri violente au izbucnit în mai multe orașe în cursul nopții după anunțul promulgării.
Proiectul de lege a fost aprobat vineri de către Consiliul Constituțional, care a fost de acord inclusiv cu creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Format din nouă membri, Consiliul Constituțional s-a pronunțat în favoarea unor prevederi cheie ale reformei, care mai prevede extinderea anilor de muncă necesari pentru o pensie completă.
Șase propuneri fără impact major au fost respinse, printre care obligarea marilor companii să publice numărul de persoane cu vârsta peste 55 de ani pe care le angajează și crearea unui contract special pentru lucrătorii în vârstă.
Bătălia pentru punerea în aplicare a legii s-a transformat în cea mai mare provocare internă a celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron, care s-a confruntat cu o amplă opoziție populară față de aceste schimbări, dar și cu o popularitate personală în scădere în rândul electoratului, mai transmite agenția de presă franceză.
Cota de popularitate a președintelui este aproape de cel mai scăzut nivel din istorie, iar mulți alegători au fost indignați de decizia sa de a trece legea pensiilor prin parlament fără vot, folosind un mecanism legal, dar controversat, denunțat de adversari ca fiind antidemocratic.
Sondajele de opinie arată în mod constant că doi din trei francezi sunt împotriva adăugării a încă doi ani de muncă.
Președintele Franței a calificat această schimbare drept necesară, pentru a evita deficitele anuale ale pensiilor, care se preconizează că vor atinge 13,5 miliarde de euro până în 2030, potrivit cifrelor guvernamentale.
