Linkuri accesibilitate

Macron vrea să preia controlul Europei? Poker pentru noua Comisie Europeană


După vot, președintele francez s-a grăbit să aranjeze apele la Bruxelle

Înaintea summit-ului informal de marți, președintele francez Emmanuel Macron încearcă să obțină răspunsuri de la mai mulți lideri europeni pentru crearea unei coaliții de centru care să conducă în mandatul următor Uniunea Europeană.

Discuţiile pentru posturile-cheie în instituţiile Uniunii Europene se anunţă complicate, mai cu seamă după rezultatele scrutinului de la alegerile europene care prefigurează un viitor legislativ comunitar fragmentar. Se anunță apusul Angelei Merkel și al popularilor europeni, care au reuși să mențină stabilitatea europeană dincolo de criza financiară din perioada 2008-2010 și trecând peste criza migrației. Emmanuel Macron pare grăbit să tragă foloase și să aranjeze cărțile pe masă în favoarea lui, înainte ca popularii să-și facă propriile aranjamente.

Configurația viitoare depinde de-aici încolo de capacitatea de negociere a tabarelor care vor să exercite influența la Bruxelles în următorii cinci ani.

Dineul de marți seară, 28 mai, cu liderii Uniunii Europene, unde vor avea de fapt loc marile negocieri pentru funcțiile-cheie, este pregătit, pe de o parte, de popularii europeni, care sperau să preia Comisia prin Manfred Weber, și, pe de altă parte, de președintele francez care vrea să-i lipească de partidul său „La Republique en Marche!” pe liberalii europeni și, eventual, pe Verzi, în încercarea de a constitui o majoritate.

A avut discuții deja cu premierul olandez Mark Rutte şi cu şeful guvernului portughez Antonio Costa. Marți diminează urmează să aibă la Bruxelles mai multe dejunuri de lucru cu premierii ţărilor din Grupul de la Visegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) și cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, înainte de dineul informal al celor 28 de șefi de stat și de guvern din UE.

USR-PLUS, care a obținut la scrutinul de duminică peste 20% din voturile exprimate în România, se află de asemenea pe lista de interes a liderului francez. Macron speră să creeze în jurul formațiunii sale o forţă centristă capabilă să devină arbitru al dezbaterilor europene.

În ecuația generală, euroscepticii și extremiștii ar urma să controleze un sfert din Parlamentul European după rezultatele obținute de Marine Le Pen în Franța, unde a fost la relativă egalitate cu formațiunea lui Macron, şi de Matteo Salvini în Italia. Partidul pro-Brexit al lui Nigel Farage în Marea Britanie a câștigat la rândul său alegerile cu peste 30% din voturi.

Pe de altă parte, ecologiștii au câștigat teren și ar putea fi unul din motoarele care schimbă peisajul Parlamentului European unde hegemonia marii coaliţii dintre PPE, de centru-dreapta, şi Socialiștii&Democrații, de centru-stânga, se apropie de sfârșit.

Popularii europeni vor avea 180 de mandate, potrivit datelor furnizate de Parlamentul European, cu 36 mai puține decât în mandatul trecut, iar social-democraţii 146 față de 186. Cele două rămân principalele două formaţiuni din legislativul comunitar, dar nu mai pot face singure o majoritate pentru a adopta măsuri legislative.

De aceea, PPE și S&D vor trebui să colaboreze cu ecologiştii, care cresc de la 52 de mandate la 69, şi cu liberalii (ALDE), care obţin 109 mandate, comparativ cu 69 în mandatul trecut.

E nevoie deci de o coaliție de trei sau chiar patru forțe politice care să conducă Uniunea Europeană în următorii cinci ani, ceea ce înseamnă că deciziile vor fi luate mai anevoie și vor fi dictate mai mult dinspre partea liberal-progresistă.

În schimb, euroscepticii nu au nicio șansă să se reunească și să devină o forță, poate și pentru că dincolo de faptul că se consideră „patrioți” nu au multe lucruri în comun. Totuși, după rezultatele bune obținute, Marine Le Pen a cerut imediat „constituirea unui grup puternic" în Parlamentul European, din care să facă parte aceste forțe diverse. Le Pen împreună cu Matteo Salvini (28 de mandate) consideră că pot face o largă alianţă de partide naţionaliste, eurosceptice şi populiste. Grupul lor parlamentar ar putea ajunge la 58 de mandate față de 37, în mandatul care se încheie acum.

Partidele populiste europene ar include Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe din care face parte Mişcarea Cinci Stele din Italia şi la care se va alătura noul partid eurofob al lui Nigel Farage (29 de locuri), conservatorii din grupul CRE (conservatorii britanici şi polonezii din PiS aflaţi la putere, care împreună au strâns 60 de fotolii pentru viitorul Parlament European.

Va fi deci greu să se facă o majoritate coerentă și un executiv (Comisia Europeană) care să genereze o viziune clară, mai cu seamă că în calculele viitoarei Comisii trebuie respectat un algoritm complicat care include elemente demografice, geografice, ideologice, precum și paritatea bărbaţi-femei în totalul posturilor de nivel înalt

Facebook Forum

Internațional - Multimedia

„Un lunetist te va ucide” - 15 ani de la drama din Beslan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:31 0:00
XS
SM
MD
LG