Acuzat de instanța din Manhattan de narcoterorism, conspirație, trafic de droguri și spălare de bani, deținere de arme și dispozitive distructive, fostul lider venezuelean a spus că este nevinovat.
„Sunt nevinovat. Nu sunt vinovat. Sunt un om decent, președintele țării mele”, a spus Maduro prin intermediul unui interpret, citat de BBC.
Nicolás Maduro a intrat în Tribunalul Districtului Sudic din New York îmbrăcat în uniformă de închisoare și cu picioarele încătușate, relatează CBS News. Soția sa, Cilia Flores, purta, de asemenea, o ținută de închisoare.
Nicolás Maduro (63 de ani) și Cilia Flores (69 de ani) au fost transferați luni dintr-un centru de detenție din Brooklyn la Tribunalul federal din Manhattan, New York, unde au fost aduși în fața judecătorului Alvin Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, și acuzați oficial de trafic de droguri și arme.
Mâinile lui Maduro nu au fost totuși încătușate, astfel că el putut să-l salute pe avocatul său, transmit CNN și BBC. Maduro l-a angajat pe Barry Joel Pollack, avocatul care l-a reprezentat și pe fondatorul Wikileaks, Julian Assange.
Alături de Nicolás Maduro, a apărut în fața instanței federale din New York și soția lui, Cilia Flores, arestată și ea sâmbătă de trupele SUA descinse în baza militară în care se aflau cei doi la Caracas. Și ea a pledat nevinovată la acuzațiile de trafic de droguri și arme.
Nu a fost singura dată în cele 40 de minute, cât a durat audierea, când Maduro și-a clamat nevinovăția.
Când judecătorul i-a cerut să confirme la începutul audierii că este într-adevăr Nicolás Maduro, el a profitat de momentul în care de obicei inculpatul răspunde scurt prin declinarea identității și a spus că este președintele Venezuelei și că a fost „capturat acasă în Caracas, Venezuela”. Judecătorul i-a răspuns că vor exista un „moment și un loc” mai bune pentru ca el să împărtășească asta.
Nici Maduro și nici soția sa nu au cerut eliberarea pe cauțiune, dar au cerut acces la vizită consulară, solicitare cu care judecătorul a fost de acord.
În acest timp, câteva sute de persoane au protestat în fața tribunalului în sprijinul arestării sale, dar și împotriva SUA.
Camerele de filmat nu au fost permise în sala de judecată și nici transmisiuni în direct, deși unii reporteri au avut voie să trimită note, inclusiv CBS News, partenerul american al BBC News.
În fața tribunalului din New York, contraprotestatarii – susținătorii lui Maduro, scandau în ritmul tobelor împotriva SUA și a președintelui Donald Trump și au izbucnit în urale atunci când fostul lider venezuelean s-a declarat nevinovat.
Următoarea audiere în dosar este programată să aibă loc pe 17 martie, conform presei americane, citate de BBC.
Capturat sâmbătă de forțele SUA, după o misiune care a durat două ore și douăzeci de minute, Maduro este acuzat de „conspirație narcoteroristă, conspirație pentru importul de cocaină, deținere de mitraliere și dispozitive distructive și conspirație pentru deținerea de mitraliere și dispozitive distructive împotriva Statelor Unite”, a anunțat procurorul general al SUA, Pamela Bondi.
Maduro a fost pus sub acuzare de Districtul Sudic din New York încă din 2020.
„Maduro nu este președintele Venezuelei, iar regimul său nu este un guvern legitim. Maduro este șeful Cartelului Los Soles, o organizație narco-teroristă care a preluat controlul asupra țării. El este acuzat de trafic de droguri în Statele Unite”, a scris secretarul de stat american Marco Rubio, într-un mesaj pe rețeaua X.
Activele de 10 miliarde de dolari ale lui Maduro, blocate de Elveția. Tot atât costă creșterea producției de petrol în Venezuela
Guvernul de la Berna a blocat luni, cu efect imediat, pentru următorii patru ani, activele deținute de Nicolás Maduro și „alte persoane asociate cu acesta” în Elveția, transmite BBC.
De asemenea, dacă viitoarele proceduri judiciare demonstrează că au fost dobândite ilegal, bunurile vor fi returnate de Elveția poporului venezuelean, prin reprezentanții săi.
Elveția a impus sancțiuni Venezuelei începând din 2018, inclusiv înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 54 de persoane – oficiali ai regimului Maduro și membri ai famililor lor.
Potrivit unui articol publicat în 2021 de un ziar elvețian, bazat pe documente scurse din anchetă, procurorii elvețieni au identificat conturi bancare de 10 miliarde de dolari, bani care ar fi putut proveni din fonduri publice deturnate din Venezuela.
Varianta tipărită a Le Matin Dimanche a scris că banii provin din fonduri publice deturnate din Venezuela și a citat un purtător de cuvânt al poliției din Zurich care a declarat că banii au fost împărțiți în sute de conturi din aproximativ 30 de bănci, „cea mai mare sursă de fonduri suspecte din băncile elvețiene”. Adică una din opt bănci elvețiene ar fi afectată, scria publicația.
Anchetele au fost deschise la Zurich încă din toamna anului 2019. O versiune a articolului apare și online în publicația germană Sonntags Zeitung.
Exact 10 miliarde de dolari ar costa creșterea producției de petrol în Venezuela cu jumătate de milion de barili pe zi, arată calculale unui think tank american specializat în domeniul energiei și resurselor petrolifere.
„Venezuela are într-adevăr rezerve fantastice, dar calculele noastre arată că doar pentru a crește producția cu o jumătate de milion de barili pe zi ar fi nevoie de cel puțin doi ani și 10 miliarde de dolari”, a declarat luni pentru CNN Amrita Sen, fondatoarea organizației neguvernamentale Energy Aspects.
Cine conduce Venezuela după capturarea lui Maduro
Administrația Trump lucrează rapid pentru a institui la Caracas un guvern interimar, potrivit oficialilor americani citați de CNN.
Potrivit unor analiști citați de aceeași sursă, prioritatea ar fi stabilitatea administrativă și refacerea infrastructurii petroliere a țării în detrimentul trecerii imediate la democrație.
Așadar:
- Cine conduce Venezuela? Donald Trump a declarat că SUA se consideră „responsabile” de situația din Venezuela și că Delcy Rodríguez, care a depus luni jurământul de președinte interimar, cooperează deja cu Washingtonul pentru rezolvarea celor mai stringente probleme. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că administrația se concentrează pe stabilirea politicilor prioritare și menținerea influenței americane asupra viitorului țării. Secretarul de stat Rubio a spus că SUA își doresc o tranziție democratică în Venezuela, dar nu a oferit un calendar. El a lăudat opoziția din Venezuela, dar a spus că lucrează cu actualii conducători pentru a realiza lucrurile rapid.
- Ce se întâmplă cu petrolul din Venezuela? Rubio a respins acuzațiile conform cărora operațiunea de capturare a lui Maduro de sâmbătă, 3 ianuarie, ar fi fost făcută pentru a oferi companiilor americane un acces mai facil la rezervele de petrol ale Venezuelei, cele mai mari din lume dovedite până în prezent. Oficialii americani au evaluat interesul companiilor petroliere americane de a se întoarce în Venezuela, în timp ce președintele Trump spune că se bazează pe ele pentru reconstruirea industriei.
- Cum gestionează venezuelenii consecințele? Străzile din Caracas și din alte orașe sunt relativ calme, nu se înregistrează demonstrații ori proteste. Oamenii par să iasă doar pentru a se aproviziona cu cele necesare, în cazul în care capitala ar deveni ținta unor ciocniri sau jafuri. Este explicația pentru care au apărut cozi lungi pe străzi în fața supermarketurilor și farmaciilor. Pe străzi au apărut și grupări paramilitare susținute de guvern, cunoscute sub numele de colectivos.
Consiliul de Securitate al ONU. SUA, acuzate că încalcă dreptul internațional
SUA s-au confruntat luni, la reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cu condamnarea agresiunii împotriva Venezuelei.
Agresiunea este condamnată de dreptul internațional și reprezintă planificarea, pregătirea, inițierea sau executarea unui act de forță de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a unui alt stat, constituind o încălcare gravă a Cartei ONU și este pasibilă de urmărire penală de către Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva liderilor cu control efectiv, ceea ce o face o „crimă de conducere”.
Implică acte majore precum invazia, blocada sau ocupația și este unică, deoarece necesită implicarea statului și este adesea numită „crima internațională supremă”.
În apărarea sa, SUA au spus luni, prin vocea ambasadorului Mike Waltz că SUA nu au ocupat Venezuela.
Brazilia, China, Columbia, Cuba, Eritreea, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Spania s-au numărat printre țările care au denunțat luni decizia lui Donald Trump de a lansa atacuri mortale asupra Venezuelei și de a-i răpi pe liderul acesteia, Nicolás Maduro, și pe soția sa, Cilia Flores, pentru a fi judecați în SUA.
„Atentatele cu bombă de pe teritoriul venezuelean și capturarea președintelui său depășesc o linie inacceptabilă”, a declarat Sérgio França Danese, ambasadorul brazilian la ONU.
„Aceste acte constituie un afront foarte grav la adresa suveranității Venezuelei și creează un precedent extrem de periculos pentru întreaga comunitate internațională”, a spus Danese.
Ambasadorul lui Trump la ONU, Mike Waltz, a apărat atacul, despre care a spus că nu este un act de război ci o acțiune legitimă de „aplicare a legii” tocmai pentru a putea pune în mișcare acuzațiile penale care-i sunt aduse unui lider „ilegitim”.
„Nu ocupăm o țară, aceasta a fost o operațiune de aplicare a legii”, a spus el, invocând capturarea fostului lider panamez Manuel Noriega din 1989 ca precedent.
El a invocat articolul 51 din carta ONU, care consacră dreptul la autoapărare, și a declarat că probele împotriva lui Maduro vor fi prezentate public în instanța americană.
Waltz l-a descris pe Maduro ca pe un „așa-zis președinte” despre care a spus că este „ilegitim” și a susținut că milioane de venezueleni, inclusiv exilați în Florida, sărbătoresc arestarea sa.
„Vreau să reiterez că președintele Trump a dat o șansă diplomației. I-a oferit lui Maduro mai multe oferte pe care a încercat să le dezescaladeze. Maduro le-a refuzat.”
El a spus că „nu există niciun război împotriva Venezuelei sau a poporului său”.
António Guterres, secretarul general al ONU, a spus despre capturarea lui Maduro că riscă să intensifice instabilitatea în Venezuela și în întreaga regiune. El a pus la îndoială respectarea normelor dreptului internațional în timpul operațiunii SUA.
„Sunt profund îngrijorat de posibila intensificare a instabilității în țară, de impactul potențial asupra regiunii și de precedentul pe care l-ar putea crea în ceea ce privește modul în care sunt conduse relațiile dintre state”, a declarat Guterres.
Rusia și China, ambele membre permanente ale consiliului de securitate, au fost mai puțin rezervate și au cerut SUA să-i elibereze imediat pe Maduro și Flores.
Vasili Nebenzia, ambasadorul Moscovei, a descris intervenția drept „o întoarcere la era fărădelegii” și a îndemnat consiliul format din 15 membri să respingă metodele politicii externe militare americane.
Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a reiterat acuzația, spunând că SUA au „călcat în picioare în mod nejustificat suveranitatea Venezuelei” și au încălcat principiul egalității suverane. „Nicio țară nu poate acționa ca poliția lumii”.
Ambasadorul cubanez, Ernesto Soberón Guzmán, a declarat că „atacul militar american împotriva Venezuelei nu are nicio justificare” și că „este o agresiune imperialistă și fascistă cu obiective de dominație.”
Consiliul l-a audiat și pe ambasadorul Venezuelei, Samuel Moncada, care a descris acțiunea SUA drept un „atac armat ilegitim, lipsit de orice justificare legală”, care a inclus „răpirea președintelui constituțional al republicii, Nicolás Maduro Moros, și a primei doamne, Cilia Flores”.
