Decizia, aprobată printr-o hotărâre de Guvern, plasează Bucureștiul alături de majoritatea aliaților europeni și subliniază angajamentul ferm față de NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA, într-un context de accentuare a responsabilităților aliate.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat, marți seară, decizia luată și a subliniat că mecanismul PURL reprezintă „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru Washington.
Prin această contribuție, România nu doar întărește securitatea Ucrainei, ci și propriile capacități defensive regionale, promovând principii de eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică împărțită între aliați. Alocarea respectă plafonul bugetar al anului 2025 și vine în continuarea angajamentelor luate la Summitul NATO de la Haga, unde aliații au promis creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB în următorii 10 ani (3,5% cheltuieli militare directe și 1,5% conexe).
Contextul strategic al PURL: De la Helsinki la Haga
Mecanismul PURL a fost propus de SUA ca răspuns la nevoia de sprijin coordonat pentru Ucraina, după Summitul de la Helsinki și vizita recentă a secretarului general NATO, Mark Rutte, în România.
Administrația Trump pune accent pe „împărțirea echitabilă a responsabilităților”, cerând aliaților europeni să contribuie direct și măsurabil la efortul militar, evitând dependența unilaterală de resursele americane.
Potrivit MAE, participarea la PURL aduce beneficii concrete pentru securitatea națională românească: creșterea interoperabilității cu SUA și aliații, aprofundarea cooperării militare și civile, precum și întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale. „Susținerea Ucrainei în fața persistenței agresiunii rusești este în sine o măsură de securitate”, afirmă comunicatul ministerului, legând efortul de „dialogul diplomatic european și aliat” pentru o pace justă și durabilă, susținută de garanții solide pentru regiune.
Implicații geopolitice: Trump, Rutte și pacea durabilă
Decizia vine la scurt timp după întâlnirile trilaterale SUA-Europa-Ucraina, unde președintele Trump, alături de lideri europeni și Volodimir Zelenski, a generat o „nouă dinamică” pentru pace. MAE subliniază că PURL susține „obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina”, creând premise pentru garanții de securitate extinse, inclusiv pentru Flancul Estic NATO. „Apartenența la NATO înseamnă investiții, acțiune și certitudinea unui viitor sigur pentru români”, rezumă ministerul esența angajamentului.
Perspectivă pe termen lung: De la 2,5% la 5% din PIB
Summitul NATO de la Haga, găzduit la propunerea SUA, a marcat un viraj istoric: aliații s-au angajat să atingă 5% din PIB pentru apărare până în 2035, incluzând investiții în infrastructură militară și mobilitate. România, cu creșterea sa constantă, este bine poziționată să depășească acest prag, beneficiind de fonduri SAFE pentru F-35, corvete și sisteme Patriot. „Prin eforturile președintelui Trump, ale liderilor europeni și ale președintelui Zelenski, se conturează o pace justă”, concluzionează MAE, subliniind rolul Bucureștiului în acest echilibru strategic.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
