Trei asociații de magistrați îi solicită președintelui Iohnnis să sesizeze Comisia de la Veneția, iar și Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, să conteste la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență adoptată marți de Guvern prin care se modifică Legile Justiției.
Este vorba despre Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, care vorbesc în termeni duri, cu argumente profesionale, despre încălcările de norme europene și constituționale prin prevederile adoptate de Guvern, fără consultare publică și fără aviz de la CSM.
Cele trei asociații, cărora Curtea Europeană de Justiție de la Luxembourg le-a admis mai multe acțiuni referitoare la încălcarea statului de drept în România, spun că ordonanța de marți propusă de Tudorel Toader introduce „judecătorul de tip nou”. De asemenea, tinerii magistrați arată că prin această ordonanță se blochează competențele Parchetului General.
În comunicatul remis redacției, cele trei asociații consideră că este neconstituțională prevederea prin care Secția specială de investigare a magistraților devine independentă față de Parchetul General.
Redăm, în continuare, comunicatul integral al celor trei asociații de magistrați
”Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție își exprimă îngrijorarea extremă cu privire la modificările aduse astăzi, 19.02.2019, ”legilor justiției”, printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul României, fără asigurarea transparenței decizionale în modificarea legislativă propusă și fără a exista avizul Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției, aviz a cărui comunicare nu a fost așteptată o perioadă rezonabilă.
Legiferarea, criticabilă de la prima vedere pentru nesocotirea gravă și nescuzabilă a principiilor constituționale [art.1 alin.(5) și ale art.1 alin.(3) din Constituție], a tehnicii legislative și a previzibilității legii, poate pune în pericol insurmontabil statul de drept și independența magistraturii din România. Mai mult, posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanțe de urgență trebuie să fie justificată de existența unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente, în caz contrar putându-se vorbi despre o imixtiune nepermisă în competența legislativă a Parlamentului, încălcându-se principiul separației puterilor în stat. Prin Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, Curtea Constituțională a României a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. De asemenea, ordonanța de urgență nu poate contracara o lege adoptată de Parlament și, a contrario, nici măcar o propunere legislativă respinsă de Parlament. Totodată, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a reținut în Avizul adoptat la cea de-a 93-a Sesiune Plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2012) faptul că „folosirea atât de frecventă a ordonanțelor de urgență este un motiv de îngrijorare”, iar „utilizarea aproape constant a ordonanțelor de urgență ale Guvernului nu reprezintă cea mai adecvată metodă” pentru adoptarea fără întârziere a unor reglementări.
Utilizarea ordonanțelor de urgență pentru a corela dispoziții din legi votate în cursul anului 2018, fără dezbateri parlamentare autentice, fără a ține seama de punctul de vedere exprimat de peste 90% din adunările generale ale instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, ignorând total avizele emise de Comisia de la Veneția, rapoartele GRECO și ale Comisiei Europene, împreună cu inconsecventa abordare a principiului separării carierelor, clamat cu obstinație de legiuitor fix până astăzi, dovedește, fără îndoială, dezastrul în fața căruia se găsește justiția română, expusă unor experimente fără sfârșit, derulate fără analize sau studii de impact.
Presupusa necesitate a rezolvării situației delegărilor în funcțiile de conducere ale PICCJ, DNA, DIICOT și SIIJ, deși nu exista vreo problemă evidentă legată de modalitatea de delegare, se transformă într-o interdicție perpetuă a oricărui fel de delegare, rezultatul acestui text fiind că oricare dintre aceste structuri de parchet poate rămâne fără procuror general sau procuror-șef, vacantarea funcției putând fi generată de deces, boală sau demisie, caz în care procedura de numire nu ar putea fi finalizată de pe o zi pe alta.
Asistăm la revoluționarea modului de organizare a Ministerului Public și a principiului constituțional de ierarhie în cadrul parchetelor, prin schimbarea accepțiunii noțiunii de procuror ierarhic superior, doar cu privire la o anumită unitate de parchet (contestată la unison de magistrați, Consiliul Europei și Uniunea Europeană), acum devenită independentă chiar de Ministerul Public, într-un demers vădit neconstituțional.
Nu în ultimul rând, se creează peste noapte instituția judecătorului de tip nou, care, spre deosebire de cel autentic, poate oricând concura la funcții de conducere în parchet, numai pentru simplul fapt că, undeva în cursul carierei sale, a îndeplinit o anumită perioadă și funcția de procuror, și sunt anihilate competențe de esență ale secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Toate aceste modificări vor conduce, neîndoielnic, la apariția unor blocaje instituționale, afectând capacitatea Ministerului Public de a-și exercita atribuțiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății, apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Președintelui României, dl. Klaus Iohannis, să sesizeze de urgență Comisia de la Veneția cu privire la toate modificările aduse recent ”legilor justiției”, prin ordonanțele de urgență emise în ultimele luni.
De asemenea, cele trei asociații solicită Avocatului Poporului să își îndeplinească atribuțiile legale și să sesizeze imediat Curtea Constituțională. Așa cum a stabilit Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 685 din 17 decembrie 2012, Avocatul Poporului are atribuția expresă de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la legi și ordonanțe, iar aceasta nu este limitată la protecția drepturilor omului, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, prin urmare și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de Statul român, ignorate fără niciun fel de explicație pe parcursul ultimilor doi ani.”
