Magistratul maltez care a dat sentința în primă instanță susține că ar exista un „risc real" ca acesta să sufere o încălcare a drepturilor sale fundamentale, relatează Times of Malta, preluată de News.ro.
„Instanţa din Malta a respins predarea lui Paul-Philippe în România. Hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile. Instanţa de executare, Curtea de Apel Braşov, va face o adresă oficială către parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul parchetului din Franţa”, a anunţat și ministrul român al Justiției, Alina Gorghiu.
Ministrul a spus că judecătorii de la Curtea de Apel Braşov, unde a fost trimis dosarul, vor face o adresă oficială către Parchetul din Malta pentru a-i cere să exercite la timp calea de atac, ca să nu se repete situația din Franța, care a refuzat extrădarea sa. Totodată, ei au cerut Curții de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe cu privire la participarea directă a statului emitent al unui mandat european de arestare în procedura internă desfăşurată în alt stat.
„Colegii de la Curtea de Apel Braşov au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la câteva întrebări preliminare. Practic, să spună dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare. În jurisprudenţa CJUE s-a consacrat că doar în circumstanţe excepţionale instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare. Ca exemplu, CEDO a condamnat Belgia după ce a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano c.Belgiei)”, a adăugat ministrul Justiţiei.
Gorghiu a arătat că, în virtutea principiului recunoaşterii reciproce, al încrederii reciproce şi al cooperării loiale, Curtea de Apel Braşov solicită CJUE să se pronunţe cu privire la participarea directă a statului emitent al unui MEA în procedura internă desfăşurată în alt stat.
„Pe scurt, dacă un fugar român este găsit înn X stat şi se judecă predarea lui, statul român să poată trimite un reprezentant care să formuleze în mod direct cereri, propuneri de probe, să exercite căi de atac. Să exprime punctul de vedere al statului român. Să explice în faţa instanţei din statul străin orice detaliu de procedură internă sau legat de fugarul respectiv”, a explicat Gorghiu.
Primul termen în dosarul de la CJUE este la finalul lunii iunie.
„Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, a mai spus Alina Gorghiu.
Al României Paul Philippe (75 ani), care a renunțat la numele tatălui său și și-a luat în buletin numele de „Al României” pentru a acredita legalitatea descendenței sale regale, a fost dat în urmărire în 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.
El este urmărit internaţional în baza unui mandat european de arestare emis de Curtea de Apel Braşov în decembrie 2020 după ce a fost condamnat pentru cumpărare de influenţă și complicitate la abuz în serviciu.
El a fost arestat provizoriu de autoritățile franceze în 2022, în vederea executării mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare române, dar a fost eliberat printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.
În noiembrie anul trecut, Curtea de Apel din Paris a respins cererea României de a-l extrăda.
Faptele pentru care a fost condamnat definitiv în România au fost comise între 2006 și 2013, atunci când el a revendicat fără drept Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa.
Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro.
În același dosar, DNA i-a trimis în judecată în 2016 pe Remus Truică, Dan Andronic, precum şi pe oamenii de afaceri Tal Silberstein, Beniamin Steinmetz şi Moshe Agavi.
Remus Truică a fost condamnat la 7 ani de închisoare, Benjamin Steinmetz şi Tal Silberstein la câte 5 ani de închisoare.
Paul Phillipe al României este fiul lui Carol Mircea Grigore, născut în 1920 în România, presupus fiu nelegitim al lui Carol al II-lea, rege al României din 1930 până la abdicarea sa în 1940 în favoarea fiului său cel mai tânăr, Mihai I.
Carol Mircea Grigore a obținut recunoașterea filiației sale cu Carol al II-lea în Portugalia, unde a locuit, în 1955, apoi în Franța în 1963 și în România mult mai târziu, în 2012.
Paul al României, care deține naționalitățile franceză, britanică și română, s-a întors să trăiască în România în anii 1990. El nu a fost niciodată recunoscut ca membru al familiei regale a României.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
