Moscova a respins miercuri emiterea mandatelor de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) împotriva a doi comandanți ruși de rang înalt, despre care a spus că reprezintă „o provocare falsă” care nu are nicio semnificație juridică pentru Rusia.
Curtea Penală Internațională a declarat marți că a emis mandate de arestare pe numele comandaților ruși Serghei Kobilaș și Viktor Sokolov pentru lovituri cu rachete împotriva infrastructurii electrice ucrainene.
CPI a declarat că atacurile asupra rețelei electrice a Ucrainei au provocat daune civile și pagube care ar fi fost în mod clar excesive față de orice avantaj militar așteptat.
Detaliile exacte ale incidentelor specifice și ale posibilelor victime au fost ținute secrete pentru a proteja martorii și pentru a proteja investigațiile în curs de desfășurare, se precizează în comunicat.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, întrucât Rusia nu este parte la Statutul de la Roma, care a înființat CPI, Moscova nu recunoaște mandatele.
„Noi nu suntem părți la statut - nu recunoaștem acest lucru”, a declarat Peskov, întrebat despre cele două noi mandate internaționale de arestare.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că mandatele de arestare au avut ca scop doar discreditarea Rusiei.
„Ultimele emisii false ale acestui organ nu au nicio forță pentru noi și sunt nesemnificative din punct de vedere juridic”, a declarat Zaharova, potrivit Reuters.
Aceste noi decizii vin după ce, în luna martie a anului trecut, CPI a emis mandate de arestare a președintelui Vladimir Putin și a comisarului rus pentru copii, Maria Lvova-Belova, pentru acuzații de crime de război legate de răpirea copiilor ucraineni.
La momentul respectiv, Kremlinul a respins aceste mandate ca fiind scandaloase. Rusia neagă constant că este responsabilă de crime de război în Ucraina.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a declarat anul trecut că Rusia a luat măsuri inadecvate pentru a proteja civilii și că există indicii de crime de război.
Convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale elaborate de instanțele internaționale prevăd că părțile implicate într-un conflict militar trebuie să facă distincția între „obiective civile și obiective militare” și că sunt interzise atacurile asupra obiectelor civile.
Procurorii CPI doresc ca acuzațiile să catalogheze loviturile nu doar drept crime de război, ci și drept crime împotriva umanității, deoarece spun că acestea au făcut parte dintr-o politică de stat de atacuri generalizate asupra populației civile.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
