Ministrul Boloș, despre cele patru schimbări din PNRR pe care le va cere România. Bugetul pensiilor de 9,4% este pe listă

Sunt patru puncte majore ce vor face obiectul negocierilor de la Bruxelles. Unele cerute de țara noastră, altele cerute de Comisia Europeană, spune Marcel Boloș.

Europa Liberă: Domnule ministru, ce modificări preconizați că va solicita țara noastră, având în vedere că s-a deschis posibilitatea negocierii PNRR. Cererile trebuie depuse până pe 30 aprilie.

Marcel Boloș: Avem patru solicitări majore în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență.

Prima este, de fapt, o obligație și se referă la reducerea grantului, ca urmare a creșterii economice din 2021 față de 2020. Avem de redus 2,1 miliarde euro, o sarcină grea, pentru că presupune afectarea unora dintre jaloanele la care ne-am angajat, implicit a unor investiții cuprinse în plan.

A doua situație care ne-a afectat este cea referitoare la creșterea prețurilor materialelor de construcții și a manoperei, dar și creșterea costurilor cu utilitățile pentru proiectele de infrastructură. Impactul este de 2,2 miliarde de euro.

A treia solicitare privește investițiile în RePower EU. România a beneficiat de o suplimentare a grantului pentru acest capitol de 1,4 miliarde euro. Acum trebuie să stabilim categoriile de investiții în independență energetică pe care le susținem.

România vrea prelungirea termenelor pentru proiectele de infrastructură și renegocierea procentului de 9,4% alocat pensiilor

Al patrulea element principal se referă la circumstanțele obiective ale jaloanelor și țintelor care fac obiectul negocierii. Printre cele mai importante e plafonul de 9,4% din PIB alocat pensiilor.

Al doilea jalon este cel referitor la înlocuirea Magistralei 4 cu Magistrala 6 de metrou.

Și un altul se referă la jaloane și ținte ce țin de proiectele de infrastructură, cu termene care trebuie împinse până în 31 august 2026.

Jaloanele care nu se pot negocia

Europa Liberă: Va cere România și modificarea jalonului care se referă la pensii speciale?

Marcel Boloș: În privința pensiilor speciale, România are un jalon de tip red line, adică este linie roșie. Atunci când s-a aprobat PNRR, s-a aprobat cu două condiții.

O primă condiție se referă la decarbonizare și angajamentele noastre pentru a scoate din funcțiune grupurile energetice pe bază de cărbune.

Al doilea pilon mare este cel privitor la pensii, unde România a avut un volum foarte mare de cheltuieli cu pensiile, care depășesc deja ordinul a 100 de miliarde de lei (20 de miliarde de euro).

Comisia Europeană așteaptă propunerile statelor până la final de aprilie

Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, este cel care a anunțat că țara noastră poate cere, în sfârșit, oficial, ca PNRR să fie modificat. Acesta a pus reușita pe seama PSD, într-o postare pe pagina de Facebook.

„Am reușit! Solicitările Partidului Social Democrat, cuprinse în amendamentul pe care l-am propus și negociat la nivel european, prin intermediul cărora Planurile de Redresare și Reziliență pot fi modificate mai ușor, au fost transpuse în regulamentele europene. Comisia Europeană tocmai a transmis către statele membre un nou ghid privind modul în care se pot face aceste modificări”, a scris europarlamentarul pe rețeaua de socializare.

Președintele a anunțat oficial că România va cere unele schimbări în PNRR

Prezent la Consiliul European de la Bruxelles, șeful statului a declarat că unele ajustări ale Planului Național de Redresare și Reziliență sunt necesare, pentru că realitățile geopolitice și economice s-au modificat.

„Există o temere generalizată în Uniunea Europeană că, în situația în care avem criză energetică, avem inflație, există riscul să pierdem din competitivitate. Asta și în contextul în care Statele Unite ale Americii au acel act de reducere a inflației, care este un instrument foarte puternic, și noi trebuie să găsim căi să nu rămânem în urmă”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a punctat câteva modificări necesare. Unele nu țin de PNRR, altele, da.

„Eu personal voi solicita o flexibilizare în două zone. În zona ajutorului de stat – dacă vrem să atragem investiții relevante, investiții de înaltă tehnologie, este clar că trebuie să folosim, într-o oarecare măsură, și ajutorul de stat pentru a face România interesantă și importantă din punct de vedere economic”, a spus președintele.

Cea de-a doua solicitare se referă la fondurile europene.

„Noi am aprobat fondurile europene și PNRR înainte de criză, înainte de război. E nevoie de o flexibilizare și decizia de asemenea trebuie să fie mult mai rapidă”, a mai spus Klaus Iohannis.