Înalta Curte de Casație și Justiție a României (ÎCCJ) a decis, marți, că o decizie a CCR privind prescripția unor fapte se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.
Decizia, pronunțată de un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, oferă posibilitatea a nenumărați suspecți anchetați sau judecați în prezent să solicite procurorului sau judecătorului de caz să constate prescrierea faptelor.
Printre cei care ar putea fi favorizați de această decizie se numără și fostul ministru Elena Udrea sau fiica ex-președintelui Traian Băsescu, Ioana.
CCR a stabilit în mai 2022 că, în perioada februarie 2014 - mai 2022, nu ar fi existat cauze de întrerupere a prescripției, din start fiind eliminați 8 ani din durata procesului judiciar.
Așadar, toți cei care au fost cercetați sau judecați sau anchetați în acea perioadă pentru fapte anterioare - fiecare cu termene diferite privind prescripția - ar putea scăpa de dosar.
Prin hotărârea pronunțată marți de nouă judecători din Secția Penală, conduși de Andrei Claudiu Rus, judecător raportor, doar suspecții de omor și cei acuzați de comiterea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război nu vor beneficia de întreruperea anchetelor sau a proceselor. Asta pentru că, potrivit procedurii penale, aceste infracțiuni sunt imprescriptibile.
O altă categorie de dosare cărora nu li se aplică decizia instanței supreme vizează faptele recente, care s-au produs ulterior deciziei Curții Constituţionale a României (CCR) din mai 2022.
„Un termen mai scurt de prescripție va fi mai favorabil suspecților și inculpatilor și va genera, cel mai probabil, încetarea procesului penal într-o mulțime de cauze care sunt acum în faza de urmărire penală sau de judecată, cu excepția dosarelor care vizează infracțiuni imprescriptibile, precum omorul”, ne-a precizat procurorul Alexandra Lăncrăjan, membru al Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor.
Mai mult, condamnații după iunie 2018 (data intrării în vigoare a unei prime decizii CCR privind prescripția) vor putea solicita instanțelor să le reanalizeze cazurile pentru a verifica dacă a intervenit prescripția ca urmare a noilor reglementări stabilite de ÎCCJ și CCR.
În caz afirmativ, aceștia vor fi puși imediat în libertate.
Măsura favorizează inculpații
După decizia CCR din mai 2022, instanțele din țară au început să întrebe ÎCCJ cum ar trebui aplicată hotărârea, având în vedere că motivarea acesteia era neclară.
În mai 2022, Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prevăzută de articolul 155 din Codul penal.
În baza acestui articol, declarat neconstituțional de CCR, procurorii puteau întrerupe cursul prescripției prin administrarea de noi probe.
Atunci, CCR a admis excepția ridicată de omul de afaceri Adrian Mititelu, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.
Marți, opt judecători de la Înalta Curte de Casație și justiției (ÎCCJ) au fost de acord cu punctul de vedere al colegului Andrei Claudiu Rus și au interpretat decizia CCR ca fiind o lege mai favorabilă, care se aplică retroactiv.
„Marțea neagră a revenit. Să ne păzim bunurile și persoanele apropiate. Începând de astăzi suntem, din păcate, pe cont propriu. Instanța supremă a transformat România într-un paradis penal”, ne-a declarat un judecător, sub protecția anonimatului.
Urmează ca instanțele și anchetatorii să ia în discuție cererile suspecților, care vor solicita încetarea procesului penal sau a anchetei pe motiv că a intervenit prescrierea faptelor.
Decizie controversată
Această decizie a fost așteptată cu sufletul la gură de mii de inculpați sau condamnați. Europa Liberă a arătat încă din august că, după hotărârea votată de CCR, unele procese s-au suspendat până la decizia instanței supreme, altele nu.
Judecătorii au transmis cazurile la ÎCCJ care a dispus, indirect, încetarea proceselor.
Cauzele reunite la ÎCCJ. Câteva exemplu:
- Un casier care a delapidat 7.500 de lei din casieria unui magazin și care condamnat la 1 an și jumătate închisoare cu suspendare a cerut încetarea procesului;
- O doctoriță condamnată la 8 luni cu suspendare pentru vătămare corporală din culpă după ce a verificat sumar un pacient a formulat aceeași cerere de închidere a dosarului pe motiv de prescriere a faptelor;
- Un bărbat condamnat la 2 ani și 5 luni închisoare în primă instanță a cerut închiderea procesului deoarece s-au prescris faptele, furturile fiind comise în 2017;
- Un alt condamnat pentru fals în înscrisuri la 1 an și 4 luni închisoare, factor poștal de meserie, a fost acuzat că și-a însușit 8.000 de lei din trei mandate de destinatar. A invocat în fața Curții de Apel București prescrierea faptelor în baza deciziei CCR din 26 mai și procesul a fost suspendat până la pronunțarea ÎCCJ;
- Mai mulți condamnați pentru spălare de bani și evaziune fiscală, care au produs un prejudiciu de 4,9 milioane de lei la bugetul de stat și care condamnați la pedepse între 2 și 9 ani închisoare, au solicitat și ei închiderea procesului pe motiv că s-au prescris faptele în urma deciziei CCR;
- Mai mulți funcționari dintr-o primărie din județul Olt, alături de oameni de afaceri locali au fost condamnați în primă instanță la pedepse între 4 ani și 6 luni închisoare cu executare și 2 ani cu suspendare pentru constituire de grup infracțional organizat după ce au fraudat bugetul localității prin metoda lucrărilor fictive. Cu toții au cerut încetarea procesului.
- Cinci traficanți de minori au angajat mai multe tinere într-un club unde întrețineau relații sexuale cu clienții. Faptele s-au petrecut în perioada 2005 – 2016. Au fost condamnați în primă instanță la pedepse între 5 și 6 ani închisoare. În urma deciziei CCR, au cerut sesizarea instanței supreme pentru a interpreta hotărârea și au cerut să se constate că faptele s-au prescris.
Decizia de azi a ÎCCJ se traduce prin aceea că în cauzele aflate în curs nu va mai exista prescripția specială, ci doar cea generală. Potrivit Codului penal, prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie este depăşit cu încă jumătate.
În condițiile în care Parlamentul în 2019 a redus pedepsele pentru diverse fapte, implicit a scăzut și perioada de prescriere a lor.
Potrivit Codului penal, termenele de prescriptie a răspunderii penale sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.
Principalii beneficiari
Care ar fi beneficiarii acestei decizii a CCR și ÎCCJ? În primul rând, invinuiții din dosarele vechi, care au comis faptele cu mai mulți ani în urmă sau cei care se judecă de ani de zile și așteptau ultimul termen al proceselor.
- Elena Udrea și Ioana Băsescu judecate în dosarul finanțării campaniei lui Traian Băsescu din 2009. În acest caz, Udrea are o pedeapsă la fond de 8 ani închisoare și Ioana Băsescu una de 5 ani închisoare cu executare;
- Dan Șova – fost ministru- condamnat în primă instanță la 4 ani cu executare în dosarul CET Govora;
- Constantin Niță – fost ministru- condamnat în dosarul mită de la UTI;
- Bogdan Olteanu – fost viceguvernator BNR - condamnat la 5 ani cu executare pentru luare de mită;
- Vanessa Younnes – femeie de afaceri- condamnată la 3 ani cu executare după ce a luat o mită de 1 milion de euro;
- Marian Vanghelie – fost primar al sectoruliui 5- condamnat în primă instanță la 11 ani și 8 luni închisoare;
- Sebastian Ghiță – trimis recent în judecată de DNA pentru luare de mită;
