Planetele Jupiter și Saturn se întâlnesc la fiecare 20 de ani, dar conjuncția de luni, ziua solstițiului de iarnă, care marchează intrarea în iarna astronomică, este una foarte rară pentru că abia după 397 de ani omenirea a mai avut posibilitatea să asiste la momentul în care cele două planete dau impresia că s-ar suprapune, deși nu sunt deloc apropiate.
Un eveniment astronomic asemănător a avut loc în urmă cu 397 de ani, în anul 1623, pe vremea lui Galileo Galilei, însă nu a putut fi vizibil din cauza apropierii prea mari a planetelor de Soare.
Așadar, ultima conjuncție comparabilă din toate punctele de vedere cu cea de acum a fost, de fapt, pe 4 martie 1226.
„Puțini menționează faptul că din punct de vedere practic această conjuncție nu a putut fi văzută deoarece cele două planete s-au aflat prea aproape de Soare. Practic, au apus la circa 20 de minute după apusul Soarelui. Nu există nicio mărturie că cineva le-ar fi văzut, chiar dacă se inventase luneta. O altă apropiere atât de mare între Jupiter și Saturn s-a mai întâmplat acum 800 de ani, pe 4 martie 1226. S-a petrecut în condiții aproape similare cu cea pe care o vom avea acum, pe 21 decembrie. Următoarea apropiere atât de mare se va mai întâmpla peste 400 de ani, pe 25 august 2417. Este de luat în calcul că, totuși, pe 14 martie 2080, va mai fi o apropiere dintre cele două planete aproape la fel de mare ca cea de acum, din 21 decembrie. Cert este că asistăm la un fenomen extrem de rar, care poate fi văzut doar o dată în viață și numai de anumite generații de pământeni”, spune Societatea Astronomică Română de Meteori.
Apropierea dintre Jupiter și Saturn a avut punctul maxim la circa 20-30 de minute după apusul Soarelui, care în România a avut loc luni la 16.40.
Cele două planete s-au putut vedea cu ochiul liber, spre sud-vest, la o înălțime de aproximativ 15 grade deasupra orizontului acolo unde vremea a permis-o. Fenomenul a fost vizibil până spre orele 19.00 dar nu din toate zonele României, din cauza vremii nefavorabile.
Ziua de luni a fost una prolifică din punctul de vedere al evenimentelor astronomice, spune societatea astronomică.
- Solstițiul de iarnă, chiar la miezul zilei (12:02). În emisfera nordică începe iarna astronomică. Înălțimea Soarelui pe boltă la ora amiezii este cea mai mică din an. Noaptea cea mai lungă, ziua cea mai scurtă. De acum, noaptea va scădea și ziua va crește, 2 minute pe zi.
- Conjuncția istorică dintre Jupiter și Saturn, apropierea dintre ele fiind de 6 secunde de arc. Ultima astfel de apropiere a mai fost acum 400 de ani (invizibilă cu ochiul liber, planetele aflându-se aproape de Soare) și acum 800 de ani. Următoarea mare apropiere va fi în anul 2080 și apoi după anul 2400.
- Maximum de activitate pentru curentul de meteori Urside. Un curent nu prea spectaculos, dar care a produs două izbucniri majore în ultimii 70 de ani, în 145 și 1986. La maximum de activitate (22 decembrie) produce între 5 și 10 meteori pe oră. În această noapte însă sunt predicții pentru 5 momente în care e posibil să avem activitate mai bună sau chiar mare, deoarece Pământul trece prin apropierea orbitei pe unde a trecut cometa 8P/Tuttle (corpul părinte al curentului)
Societatea Astronomică Română de Meteori precizează că și anul 2020 a fost unul spectaculos din punct de vedere astronomic: conjuncția Lună-Venus din timpul zilei, marea apropiere a lui Marte, fantastica cometă Neowise și spectaculoasa ploaie de meteori Geminide, iar pentru unii locuitori ai planetei, eclipsa totală de Soare.
