„N-aș spune că oricine a purtat uniforma SS a fost, automat, un criminal”, a declarat Maximilian Krah presei italiene.
El este primul pe lista AfD în alegerile europarlamentare din Germania, care vor avea loc luna viitoare.
Declarația i-a adus critici din partea aliaților de extremă dreapta din UE.
Partidul francez de extremă dreapta Rassemblement National (RN) a anunțat ulterior că se va desprinde complet de AfD, ridicând un „cordon sanitar” în jurul partidului german.
Atât RN, cât și AfD fac parte din grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID) în Parlamentul European.
„Confirm că nu vom mai sta împreună. AfD a trecut linia roșie. Așadar, RN va avea noi aliați după alegeri. Grupurile din Parlamentul European vor fi resetate de la zero după 9 iunie”, a declarat președintele RN, Jordan Bardella. Acesta este protejatul lui Marine le Pen, lidera extremei drepte din Franța.
Reprezentanții RN nu au precizat dacă RN va părăsi ID sau dacă vor încerca să elimine AfD din grupare. Întrebați de Euractiv, reprezentanții RN au spus că nu vor lua nicio decizie oficială înaintea alegerilor europene de la începutul lunii iunie.
În urma disputei între cele două partide, Maximilian Krah a anunțat că nu va mai face campanie și și-a dat demisia din conducerea partidului, însă nu s-a retras din cursa electorală.
Krah este europarlamentarul al cărui asistent este anchetat pentru spionaj pentru China, iar el însuși este anchetat de procurorii germani pentru plăți suspicioase primite din China și Rusia.
Anders Vistisen, europarlamentar danez care a reprezentat gruparea ID la dezbaterea candidaților de top ai partidelor, a spus că Maximilian Krah nu-și are locul în gruparea ID.
Divergențele RN-AfD și problema extremismului german
Nu este prima divergență dintre RN și AfD, două dintre cele mai mari partide naționale din gruparea ID, care mai include și Lega (Italia) și Partidul Libertății (Austria).
RN s-a distanțat deja de AfD după o investigație care arăta că mai mulți membri ai partidului german au fost prezenți la o ședință secretă în noiembrie, în care discutau un plan de deportare a tuturor migranților din Germania, inclusiv a celor stabiliți în mod legal în țară.
Dezvăluirile au dus la proteste în masă împotriva extremei drepte, în întreaga Germanie.
Sute de mii de germani protestează împotriva extremei drepte
Nu este nici prima convergență a partidului antimigraționist cu ideile și sloganurile naziste.
Luna aceasta, liderul AfD din Thuringia, Bjorn Hocke, a fost amendat după ce a folosit fraza „Alles fur Deutschland” (Totul pentru Germania), slogan al trupelor naziste SA (înlocuite mai târziu de SS). În Germania, sunt complet interzise astfel de sloganuri, precum și salutul hitlerist și simbolurile trupelor SS sau svastica.
În decembrie, după ani de investigații, serviciile de securitate națională germane au clasificat filiala din landul Saxonia a AfD drept organizație extremistă de dreapta care urmărește obiective anti-constituționale.
Partidul se află pe lista entităților urmărite de serviciile secrete germane, tocmai din pricina grijilor că opiniile anti-imigrație ar putea duce la acțiuni neconstituționale.
În mai, un tribunal din Munster, Germania, a decis că AfD poate fi considerat suspect de extremism pentru că mulți dintre membrii partidului „doresc să creeze un statut legal inferior pentru cetățenii germani care au un istoric de imigrație”.
Extrema dreaptă are șanse să preia un sfert din locurile din Parlamentul European
În ciuda numeroaselor scandaluri, partidele de extremă dreapta se bucură de popularitate crescândă în întreaga Europă, ceea ce ar putea schimba drastic componența Parlamentului European, influențând pe termen lung legile europene.
AfD este pe al doilea loc în sondajele de opinie germane, cu 17%, în timp ce RN pare că se va afla în Franța pe locul întâi, cu 32% din intenția de vot. Irlanda este singura țară UE în care nu există un partid de extremă dreapta cu șanse la un fotoliu de eurodeputat.
Extremiștii ar putea câștiga în cel mai bun caz pentru ei un sfert dintre locurile din PE, ceea ce ar împinge chiar și eurodeputații mai moderați spre dreapta, în căutarea alianțelor care să asigure numărul necesar de voturi pentru a aproba legi.
„Cordonul sanitar” propus de multe țări și de multe partide europene moderate se face și se desface.
În Suedia, liberalii au fost amenințați că vor fi dați afară din grupul European Renew (de centru-dreapta și pro-european) dacă vor mai colabora la nivel național cu partidul de extremă dreapta.
Pe de altă parte, lidera celui mai mare grup european, PPE (Partidul Popular European), Ursula von der Leyen, a sugerat că ar putea colabora cu celălalt grup de extremă dreapta, ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni, grup de care ține Fratelli d’Italia, Vox din Spania și PiS din Polonia), în funcție de rezultatele la alegeri.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă Moldova. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.