După model polonez, Primăria Oradea blochează manifestările publice ale comunității LGBTI doi ani la rând. Sunt anunțate proteste
Pentru că cererea de eveniment public le-a fost respinsă și în 2023, organizatorii de la Oradea s-au mutat într-un spațiu privat.
Primăria Oradea a respins, pentru al doilea an consecutiv, organizarea evenimentului PRIDE Park în oricare dintre cele șapte parcuri ale orașului.
Solicitarea de organizare a manifestărilor comunității LGBTI din Oradea a venit de la Asociația ARK din Oradea pentru data de 11 august 2024, între orele 10:00 și 23:00.
Organizatorii doreau participarea a 500 de persoane, membri ai comunității LGBTI, „prieteni și aliați”, la o serie de ateliere și proiecții de film pe tema drepturilor comunității LGBTI, în Parcul Cetății Oradea.
Cererea a fost depusă la comisia de avizare a acestor activități pe data de 25 iulie.
Bucharest Pride 2024, în imagini
1/14Marșul a durat aproximativ două ore, iar distanța parcursă a fost de 3 kilometri.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
2/14Conform Asociației Accept, evenimentul din acest an a strâns cei mai mulți participanți de până acum, aproximativ 27.000 de persoane.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
3/14Participanții au început să se strângă în Piața Victoriei în jurul orei 16.00, urmând ca o oră mai târziu să o ia la pas către Parcul Izvor.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
4/14Tema din acest an a fost „We are ready. Ready for love, ready for joy, ready for respect and ready for equality”.
„Suntem pregătiți pentru o Românie în care persoanele LGBTQIA+ și familiile lor sunt văzute, recunoscute și protejate. Adoptarea unor legi care să răspundă acestor nevoi reale nu mai suportă amânare”, au scris pe Facebook reprezentanții Asociației Accept.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
5/14Conform unei statistici a ONG-ului, 56% dintre români sunt de acord cu protecția legală a familiilor LGBT și peste 70% știu că familiile lor nu ar avea nimic de pierdut dacă persoanele LGBT ar primi drepturi egale.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
6/14Marșul Pride nu a fost lipsit de incidente. În jurul orei 17.00, mai multe persoane s-au poziționat pe traseul manifestației pentru a-și exprima nemulțumirea față de desfășurarea acesteia. Una dintre persoane a refuzat să fie legitimată și a fost transportată la sediul unei secții de poliție.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
7/14Deși statisticile privind comunitatea LGBT s-au îmbunătățit, hărțuirea este unul dintre fenomenele cu care membrii încă se confruntă. Peste 50% dintre persoanele LGBT din România au experimentat hărțuirea în ultimul an, iar 8% declară că au fost victimele unor atacuri motivate de ură.
„Boala nu-i motiv de mândrie!”, au scris pe un banner niște persoane care s-au împotrivit marșului.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
8/14Alte probleme pe care Florin Buhuceanu, co-președinte al Accept le-a amintit, într-un interviu acordat Europa Liberă, au fost lipsa protecției legale și sociale a cuplurilor LGBT și recunoașterea administrativă a persoanelor transgender.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
9/14Reprezentanții Asociației MozaiQ, o organizație comunitară care se adresează persoanelor LBGT.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
10/14Parada ajunsă aproape de final. Participanții, la câteva minute de Parcul Izvor.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
11/14Ajunși în fața Palatului Parlamentului, participanții la Bucharest Pride s-au oprit în fața clădiri câteva minute.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
12/14Mesaje precum „vrem comunicare” și „iubire” au fost printre cele mai auzite în timpul plimbării.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
13/14Bucharest Pride a fost susținut de 25 de ambasade, printre care cea a Statelor Unite ale Americii, a Canadei și a Marii Britanii, dar și de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
14/14Bucharest Pride s-a încheiat în Parcul Izvor din centrul Bucureștiului, unde au avut parte o serie de discursuri și de concerte.
Cea de-a 19-a ediție a Marșului Bucharest Pride a avut loc sâmbătă, în Capitală. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, care au ieșit în stradă pentru drepturile comunității LGBT din România.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Pe 2 august 2024, ARK Oradea a fost informată că nu poate organiza PRIDE Park.
„Sub conducerea liberalilor, Oradea devine un oraș iliberal. E de neconceput într-un oraș din Uniunea Europeană, care s-a transformat spectaculos prin utilizarea fondurilor europene, să interzică prezența în spațiul public a persoanelor LGBTI.
Cultele religioase au dreptul la libertatea de întrunire în spațiul public, exact de aceleași drepturi trebuie să beneficieze și comunitatea LGBTI!
Florin Buhuceanu, copreședinte al Asociației ACCEPT
Nu poți utiliza legea întrunirilor publice, legea cultelor și legea pentru combaterea discriminării pentru introducerea cenzurii împotriva unei minorități.
Am siguranța că instituțiile egalității precum Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se vor sesiza pentru a stopa aceste abuzuri specifice regimurilor autoritariste din Rusia si Belarus”, a comentat Florin Buhuceanu, participant la Oradea PRIDE în calitate de copreședinte al Asociației ACCEPT.
Motivația respingerii a fost că Primăria Oradea aprobase deja, în același loc, un alt eveniment, organizat de către comunitatea baptistă și comunitatea penticostală.
„Evenimentul nu pare însă să fie unul real, întrucât aceștia nu au comunicat public niciun eveniment care ar trebui să aibă loc în Parcul Cetății”, arată comunicatul ARK Oradea.
Decizia a fost luată într-o ședință cu ușile închise, deși legea permitea participarea organizatorilor tocmai pentru o soluție alternativă.
Asociația ARK a revenit la primărie și a cerut permisiunea pentru unul dintre celalalte șase parcuri din oraș. Cererea a fost și ea refuzată pe același motiv - toate parcurile sunt ocupate de enoriași.
Abia la cinci zile după prima respingere de către primărie, pe pagina de Facebook a Bisericii Penticostale Speranța din Oradea se făcea apel la enoriași:
„Pe data de 11 August de la 17.30, programul bisericii se mută în Cetatea Oradea. Se va sluji prin cântare și cuvânt. Haideți împreună cu noi să răspândim vestea bună a Evangheliei, a mântuirii și sanșa unei vieți schimbate de Mântuitorul nostru Isus Hristos!”, se spune în postare.
Nu se specifică nimic despre celelalte șase parcuri.
Doi ani la rând
Comunitatea LGBTI din Oradea a încercat și anul trecut să obțină un spațiu public pentru întâlnirile membrilor săi, dar cererile au fost respinse pe aceleași considerente - că spațiile au fost promise altor comunități pentru organizarea de evenimente.
Organizatorii nu au renunțat nici la manifestările din 2023, chiar dacă primăria le-a respins și atunci cererile pe bandă rulantă.
„În multiculturalul, tolerantul, prosperul oraș bihorean persoanele LGBTI nu trebuie să fie văzute și auzite. Este o încălcare gravă a drepturilor noastre la libera exprimare și asociere. Nu putem și nu vom accepta cenzurarea identităților noastre în spațiul public. Este motivul pentru care vom protesta public sâmbătă, de la ora 11:00, în fața primăriei. Suntem cetățeni ai acestui oraș, e timpul să fim auziți și respectați ca orice alți cetățeni!” a declarat Iulian Dițiu, președintele ARK Oradea, organizatorul Oradea PRIDE.
Și pentru acesta, Primăria Oradea a avertizat organizatorii că nu există nicio autorizare și că vor suporta consecințele legale.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a anunțat și el că susține desfășurarea manifestărilor comunității LGBTI în Oradea.
Primarul tace
Europa Liberă a cerut un punct de vedere primarului din Oradea, Florin Birta, dar, până la publicarea acestul material nu am primit niciun semn de la edilul-șef al Oradiei.
Precedentul București
În 2021, prima cerere de organizare a marșului Pride de către comunitatea Accept, pe 14 august, a fost respinsă pe motiv că străzile erau aglomerate pentru că se organiza evenimentul Străzi Deschise.
În fața sediului Primăriei Capitalei a avut loc un protest al reprezentanților comunității Accept, iar marșul a avut loc până la urmă.
A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.